La 23 de ani de la înființare, Garda Națională de Mediu (GNM) înregistrează progrese mari, dar mai sunt lucruri de făcut, este mesajul participanților la evenimenul aniversar, cu care ocazie a avut loc și conferința cu tema „Managementul deșeurilor în România – realitatea din teren”. Rezultatele activității GNM în 2025 sunt notabile, cu controale bine țintite, cu amenzi și măsuri de redresare puțin contestate și cu reorganizare care prevede creșterea numărului de comisari, contrar trendului actual, de reducere a personalului bugetar. Cât privește colectarea separată a deșeurilor, lucrurile nu stau chiar atât de bine, excepție făcând sistemul garanție-returnare, care a scăpat țara de PET-uri. În rest, multe deșeuri ajung la groapă, deși ar putea fi reciclate.
La conferința cu tema „Managementul deșeurilor în România – realitatea din teren” organizată cu ocazia Zilei Gărzii Naționale de Mediu, a fost prezentat Raportul privind gradul de conformare a primăriilor în domeniul gestionării deșeurilor municipale.
„Raportul arată 12% țintă de reciclare atinsă, 88% deșeuri nereciclate, 74% deșeuri depozitate, dar netratate, în condițiile în care suntem vizați de infringement, 25 milioane de lei amenzi aplicate primăriilor de GNM, 18 sesizări penale făcute primăriilor. Doi dintre primari au beneficiat de sesizare penală pentru că, efectiv, au refuzat controlul. Pentru mine a fost un șoc”, a declarat comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan.
„Crescând numărul de controale și de sancțiuni, procentul de reciclare a scăzut; ne-am dat seama că poate mesajul nostru nu este suficient. Atunci am invitat atât reprezentanții mediului de afaceri, cât și societatea civilă pentru a compune un mesaj tripartit, astfel încât să fim cu adevărat un suport pentru Ministerul Mediului, pentru construirea unor politici publice mult mai bine decât cele de acum. Cifrele, astăzi, nu arată extrem de bine. Aspectul pozitiv este că prezentăm aceste cifre în contextul în care se lucrează la noul Plan de Gestionare a Deșeurilor. Cunoaștem greșelile trecutului, oferim cifre, dar aceste cifre, fără o finalitate în modificări sistemice, nu ar avea nicio valoare”, a spus Corlan.
Potrivit acestuia, „anul 2025 a fost unul plin, un an marcat de câteva evenimente istorice. Prima reorganizare serioasă a GNM încă din 2012, reorganizare făcută cu sprijinul Ministerului Mediului, pentru care suntem recunoscători și care a corespuns integral standardelor impuse de OECD. În 2025, am făcut un pas în plus în transparență. Am publicat ghiduri elaborate de noi pentru cei care vor să-și deschidă afaceri cu impac asupra mediului. Modul de activitate al Gărzii de Mediu este orientat către eficiență”, a completat comisarul șef.
Multe deșeuri netratate
„România, şi nu doar România, are nevoie de comisari de mediu competenţi, comisari vigilenţi care să ştie cum să îşi facă datoria aşa cum trebuie. Să-i felicităm că, de 23 de ani, sunt alături de operatori economici şi alături de autorităţi”, a declarat Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat în Cancelaria prim-ministrului, la conferința organizată de Pria Events ce a marcat Ziua Gărzii Naționale de Mediu.
„De ce vorbim de atât de mulţi ani de un sistem eficient de management integrat al deşeurilor? Pentru că nu vrem? Pentru că nu ştim? Pentru că este greu? Pentru că nu avem bani? Cred că la fiecare dintre lucrurile acestea se găsesc contraargumente. Pentru că bani au fost, pentru că soluţii au fost, pentru că exemple de bună practică au fost şi consultanţi mai buni sau mai puţin pricepuţi au fost. Cu toate acestea, încă vorbim, în 12 martie 2026, de nevoia implementării colectării separate a deşeurilor. Încă vorbim de o foarte mare cantitate de deşeuri depozitată şi, mai mult decât atât, depozitată netratată. Ceea ce mi se pare că este absolut incorect”, a spus Frăsineanu.
În tot acest peisaj, există și o model de bune practici – sistemul garanție-returnare, care are rezultate notabile de colectare. Sistemul a dat rezultate care au determinat și alte state să se gândească să-l aplice.
„Dincolo de deşeuri, ar trebui să vorbim şi despre apă şi apă uzată, ar trebui să vorbim şi despre poluare atmosferică, pentru că neluarea unor măsuri, la timpul potrivit, nu poate decât să ne afecteze sănătatea”, a punctat Mihaela Frăsineanu.
Îmbunătățire la Garda de Mediu
„Nu trebuie să ascundem totul în spatele unei poveşti foarte roz. Sunt şi domenii în care trebuie îmbunătăţită activitatea Gărzii de Mediu, dar este foarte clar că sunt 23 de ani de existenţă în care se vede o îmbunătăţire”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului, la conferință.
„Pe partea de deşeuri am spus deja un lucru foarte important: anul acesta vrem să finalizăm mai multe proiecte care să ducă la crearea unei infrastructuri de colectare şi de reciclare. Avem sute de Centre de aport voluntar care vor fi în sfârşit create în România. Vorbim de Centre în care să fie aduse deşeurile periculoase, deşeuri mari, deşeuri electrice, pe care, până acum, oamenii nu prea ştiau unde să le ducă în cazul debarasării. Urmează să avem, de asemenea, şi fabricile de reciclare, fabricile pentru deşeuri de grajd. Toate aceste infrastructuri care vor fi făcute fie din PNRR, fie din AFM sunt o infrastructură, o coloană vertebrală serioasă care, în mod normal, conform ţintelor asumate la nivel european şi prin PNRR, vor trebui să ducă la creşterea procentului la ţinta de reciclare. Acestea sunt lucruri asumate, deja, de România care vor trebui să se întâmple anul acesta”, a punctat Buzoianu.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai instituțiilor implicate în domeniul mediului, ai organizațiilor de mediu, ai industriei de reciclare și ai societății civile. Au participat Diana Buzoianu, ministra Mediului, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului, Glad Varga, președintele Comisiei pentru mediu din Senatul României.
