România are 51 de stații de transfer a deșeurilor

România deține 51 de stații de transfer a deșeurilor și 104 facilități de sortare atât a deșeurilor reciclabile colectate separat, cât și a deșeurilor colectate în amestec, reiese dintr-o statistică publicată de Ministerul Mediului, prin Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, în prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), supusă dezbaterii publice.

Potrivit documentului, din cele 104 facilități de sortare existente, 94 sunt stații de sortare propriu-zise (cu bandă de sortare), iar restul de 10 facilități (cu o capacitate totală de circa 161.700 tone/an) sunt amplasamente unde a fost autorizată sortarea deșeurilor din grămadă, de obicei ca o activitate secundară pe lângă activitatea principală autorizată (stocare temporară sau eliminarea deșeurilor în depozite neconforme).

Cele 94 de stații de sortare aflate în funcțiune au o capacitate totală de circa 2.335.600 tone/an, se precizează în documentul citat.

Tot la capitolul instalațiilor de gestionare a deșeurilor municipale, la momentul elaborării PNGD, la nivel național mai erau în funcțiune 51 de stații de transfer, 26 de stații de compostare cu o capacitate totală de circa 187.500 tone/an, două instalații de tratare mecano-biologică cu o capacitate totală de aproximativ 117.000 tone/an, 35 de depozite conforme clasa b, cu o capacitate totală construită de circa 48,1 milioane tone și o capacitate disponibilă (la finele anului 2014) de aproape 13 milioane tone, respectiv 15 depozite neconforme care au sistat activitatea în anul 2016 sau urmează să sisteze activitatea în anul 2017.

De asemenea, sunt existente, la nivel național, 33 stații care sortează deșeuri reciclabile colectate separat, având o capacitate totală de circa 201.700 tone/an, 37 de stații ce sortează deșeuri municipale colectate în amestec (capacitate totală de 752.500 tone/an) și 24 de stații care sortează atât deșeuri reciclabile colectate separat, cât și deșeuri municipale colectate în amestec, având o capacitate totală de circa 1.381.420 tone/an.

Datele ANPM, citate în documentul PNGD al Ministerului Mediului arată că, la nivel național, există aproximativ 800 de operatori economici autorizați pentru realizarea activităților de reciclare/valorificare materială, inclusiv pregătirea pentru reciclare/valorificare, dar și a deșeurilor municipale (inclusiv deșeuri de ambalaje).

”Pentru reciclarea deșeurilor de plastic și metal, numărul operatorilor economici autorizați este foarte mare (de ordinul sutelor), asigurându-se o capacitate de reciclare de circa 284.000 tone/an pentru deșeurile de plastic (din care 134.000 tone/an pentru deșeurile de pet și 150.000 tone/an pentru alte deșeuri de mase plastice), respectiv 2.700.000 tone/an pentru deșeurile metalice (din care 2.500.000 tone/an pentru deșeurile feroase și 200.000 tone pe an pentru deșeurile neferoase). În cazul deșeurilor de hârtie/carton și sticlă, numărul de operatori economici care asigură reciclarea finală este semnificativ mai mic. Astfel, reciclarea deșeurilor de hârtie și carton este asigurată de următoarele fabrici de hârtie: Ecopaper SA Zărnești, Ambro SA Suceava, Vrancart SA Adjud, Comceh SA Călărași, Petrocart Piatra Neamț, cu o capacitate totală de reciclare de 665.000 tone/an”, se menționează în PNGD.

În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de sticlă, statistica oficială arată că aceasta este asigurată de către mai mulți operatori economici, principalii fiind Stirom SA București (35.000 tone/an), SC GreenGlass Recycling SRL Popești Leordeni (110.00 tone/an) și TC Rom Glass SRL București (12.000 tone/an, cu posibilități de extindere la 24.000 tone/an).

Reciclarea deșeurilor de hârtie și carton, plastic și sticlă se realizează și prin export în alte țări, se arată în documentul citat.

Ministerul Mediului a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD).

”Scopul realizării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective al procesului de planificare sunt caracterizarea situației actuale în domeniu (cantități de deșeuri generate și gestionate, instalații existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient a deșeurilor și a soluțiilor aplicabile, precum și identificarea necesităților investiționale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situației existente în domeniu au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 – 2014, proiecția cantităților de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015 – 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 – 2025”, se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.

Comisia Europeană (CE) a anunțat, în data de 27 aprilie 2017, că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionarii deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.

Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o data la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască.

România trebuia să finalizeze Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiționalitate ex-ante asumată de către autorități printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exercițiul financiar anterior. Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.

În prezent, România are o Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 și aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica și obiectivele strategice ale țării în domeniul gestionării deșeurilor pentru perioada 2014-2020.