Resursele miniere – suport al dezvoltării României în viitor

În cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Conferinţelor “FOCUS ENERGETIC”, dedicată sectorului minier, s-au dezbătut probleme legate de “Resursele miniere – suport al dezvoltării României în viitor”. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai companiilor din domeniu, ai consultanţilor, ambasadelor de la Bucureşti etc.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, a declarat, în cadrul Conferinţei “FOCUS ENERGETIC”, că instituţia doreşte exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană. Ministerul Economiei este de acord cu exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană dacă proiectul obţine autorizaţiile de mediu, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.

“Problema proiectului Roşia Montană e la Ministerul Mediului. Compania trebuie să obţină autorizaţia de mediu şi după aceea vom vorbi de exploatarea în sine. MECMA doreşte exploatarea”, a afirmat Stafie.

Potrivit directorului proiectare tehnică Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Cecilia Szentesy, de la Roşia Montană se vor extrage 245 de tone de aur şi 900 de argint. “Sunt 314 tone de aur şi 1.500 de argint la Roşia Montană – rezervele din pământ. Se pierde 20% în exploatare, deci o să extragă 245 de tone de aur şi 900 de argint”, a afirmat aceasta.

Reamintim, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, recent, că „Roşia Montană este ca povestea cocoşului roşu, care nu se termină niciodată”, şi că, dacă un stat acordă o licenţă în 2007-2008, o face pentru ca acolo să fie minerit cum a fost de 2.000 de ani, iar acel minerit să corespundă celor mai înalte standarde UE. În plus, Ministerul Finanţelor a lansat deja în dezbatere un proiect de ordonanţă pentru majorarea redevenţelor, inclusiv la metale preţioase, de la 4% la 6%.

Preşedintele Traian Băsescu a mers, în urmă cu o săptămână, la Roşia Montană, unde a declarat că proiectul de exploatare a aurului a stat îngropat din 1997 din cauza laşităţii politicienilor, care „nu au vrut să îi doară capul”. Şi cu această ocazie, preşedintele Băsescu s-a declarat în favoarea derulării proiectului minier, spunând că „orice ţară care are resurse trebuie să le folosească”.

Dispuşi la negocieri

Reprezentanţii RMGC sunt dispuşi la orice discuţii cu oficialii statului privind beneficiile din proiectul de la Roşia Montantă, dar participaţia României este deja „competitivă”, a mai spus Cecilia Szenesy. “Suntem dispuşi la orice discuţii, dar deja participaţia statului este competivivă, având în vedere că 56% din beneficiile acestui proiect rămân în România. Acest procent de 56% este comparativ cu cele obţinute de ţări din Europa de vest”, a afirmat Szenesy. Solicitată să explice ce înţelege „prin 56% din beneficii”, Szenesy a afirmat că acestea reprezintă tot ce va încasa statul român din taxe, impozite, redevenţe, precum şi sumele din vânzarea aurului şi argintului.

Echivalentul a 56% din beneficiile exploatării de la Roşia Montană este 4,2 miliarde dolari, potrivit unei prezentări a Ceciliei Szenesy. Potrivit acesteia, veniturile din vânzarea aurului şi argintintului de la Roşia Montană se ridică la 7,5 miliarde dolari.

RMGC ia în calcul un preţ mediu al aurului de 900 dolar pe uncie. Szenesy a precizat că această cotaţie reprezinţă o medie a ultimilor ani şi nu preţul actual al aurului pe pieţele internaţionale.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) poate vinde în avans aurul şi argintul pe care le va extrage, pentru finanţarea operaţiunilor companiei, iar statul nu va încasa dividende atât timp cât Minvest Deva, acţionar minoritar, va avea datorii faţă de Gabriel Resources rezultate din majorări de capital. Sorin Găman, director în Ministerul Economiei, a afirmat că Minvest Deva, compania controlată de Ministerul Economiei şi care deţine 19,31% din RMGC, are datorii totale de 40 milioane dolari către Gabriel Resources. „Este vorba de două împrumuturi, în valoare totală de 40 milioane de dolari, care nu sunt purtătoare de dobândă. Dacă exploatarea de la Roşia Montană nu va începe niciodată, Minvest Deva nu va trebui să returneze sumele datorate Gabriel Resources”, a afirmat Găman.

Gabriel Resources a fost fondată în 1997, de către omul de afaceri de origine română Frank Timiş, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri. În 1997 Minvest avea o participaţie de 33,8%, iar Gabriel controla 65% din capitalul RMGC, care la acea dată de numea Euro Gold Resources.

RMGC este acum controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

România are rezerve de aur de cel puţin 700 de tone şi de 2.000 de tone de argint, potrivit datelor publicate de companiile din sector, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, în cadrul conferinţei FOCUS ENERGETIC.

“Rezervele de aur sunt clasificate, însă unele companii au făcut publice zăcămintele unde au licenţe. Astfel, sunt 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint. Sunt zăcămintele Roşia Poieni, Roşia Montană, Certej şi Băiţa Crăciuneşti”, a afirmat Pătruţi.

Acestea a precizat că producţia de aur şi de argint este mai mică decât cantitatea zăcămintelor, din cauza gradului de recuperare. “Producţia va fi mai mică, pentru că gradul de recuperare nu este niciodată 100%”, a adăugat preşedintele ANRM.

Căutăm uraniu în străinătate

În ceea ce priveşte rezervele de uraniu ale României, acestea sunt insuficiente pentru a alimenta reactoarele 3 şi 4, pe care ţara noastră vrea să le construiască pe platforma de la Cernavodă. „Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarelor nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 facem fel de fel de demersuri, precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state”, a declarat Sorin Găman, directorul Direcţiei Generale Resurse Minerale din cadrul Ministerul Economiei.

Astfel, România derulează negocieri pentru preluarea de mine sau uraniu din Kazahstan, Iordania sau anumite state africane. „Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare”, a afirmat directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa. CNU vrea să pună în exploatare şi un zăcământ din Carpaţii Orientali. În privinţa acestuia, autorităţile au de rezolvat o dispută cu familia prinţului Dimitrie Sturdza, care solicită mai multe retrocedări în zonă. Popa a declarat, însă, că 70% din zăcământ se află în afara zonei disputate de cele două părţi.

Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică.

Reamintim, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost abandonat de grupurile europene CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa – Belgia), însă există alţi investitori interesaţi, în special din China şi Coreea de Sud. Fiecare reactor va avea 720 MW. Acum, Nuclearelectrica, prin unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă, asigură 18% din producţia de energie a ţării.

Nici în cazul ţiţeiului sau gazelor naturale lucrurile nu sunt încurajatoare. Conform ANRM, zăcămintele se vor epuiza, în România, în 10 – 15 ani. România are rezerve de petrol de 74 milioane de tone, în vreme ce gazele naturale totalizează 185 de miliarde de metri cubi, potrivit Strategiei Energetice revizuite pentru perioada 2011-2020. În ritmul în care Petrom şi Romgaz exploatează acum aceste resurse, atât petrolul, cât şi gazele se vor termina în 15 ani.

Cărbunii sunt cei mai abundenţi. Potrivit lui Alexandru Pătruţi, România are în evidenţă 299 de zăcăminte cu resurse totale evidenţiate de 3.899 milioane de tone, din care resurse exploatabile sunt doar 547 de milioane de tone. Cel mai bine stăm însă la lignit, unde rezervele concesionate până acum ne ajung pentru următorii 15 ani, la o producţie anuală de 30 de milioane de tone, iar, în perimetre noi, există rezerve pentru încă 30 de ani.

Revenirea la cărbune

Una dintre concluziile Conferinţei FOCUS ENERGETIC “Resursele miniere – suport al dezvoltării României în viitor” este aceea că în atenţia guvernanţilor revin cărbunii. Aproape 15 ani mineritul a fost “oaia neagră” a industriei energetice, din cauza lipsei investiţiilor, a acumulării de datorii, dar şi a subvenţiilor insuficiente, ceea ce a dus la acumularea unor pierderi de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde de euro în sector. De remarcat, cea mai abundendă resursă energetică a României rămân tot cărbunii, peste 30% din energia produsă find bazată pe acest combustibil.

Reprezentanţii Ministerului Economiei au anunţat că, practic, s-a renunţat la înfiinţarea celor doi campioni energetici naţionali, locul lor urmând să fie luat de două complexuri energetice pe cărbuni.

Compania Naţională a Huilei (CNH), care anul trecut a ajuns la pierderi de aproape 152 de milioane de euro şi la datorii de peste un miliard de euro, este firma care va trece prin cele mai drastice schimbări. Odată cu acestea, planul înfiinţării celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, un proiect născut în mandatul fostului ministru al economiei Adriean Videanu, va fi abandonat. Locul său va fi luat de două complexuri energetice. Unul va cuprinde Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, urmând să fie numit Complexul Energetic Oltenia, iar celălat va cuprinde Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani şi termocentralele Mintia şi Paroşeni, regrupate sub denumirea de Complexul Energetic Hunedoara.

„Din păcate, înfiinţarea celor două companii energetice a fost blocată în instanţă. Înfiinţarea a două complexuri energetice poate fi o soluţie viabilă. În două săptămâni se va lua o decizie, iar până la sfârşitul anului va avea loc separarea minelor viabile de cele neviabile din CNH”, a anunţat Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC.

CNH rămâne doar pe hârtie, cu datoriile

Mai întâi vor fi separate activele neviabile de cele viabile, astfel că, din cele 7 mine ale CNH, 3 (minele Petrila, Paroşeni şi Uricani) se vor închide până în anul 2018, timp în care vor accesa ajutorul de stat notificat la Comisia Europeană de Guvernul României.

Celelalte 5 mine (Livezeni, Vulcan, Lupeni şi Livezeni) îşi vor continua activitatea.

„Am făcut o analiză. Patru mine sunt viabile, adică lucrează la un cost de producţie de circa 224 de lei pe tonă (circa 53 de euro sau 64 de lei pe gigacalorie) şi au cam acelaşi preţ de vânzare către termocentralele Mintia şi Paroşeni. Restul au un cost de producţie de 287 de lei pe tonă (68 de euro sau 82 de lei pe gigacalorie) şi sunt nerentabile. Din aceastea vor pleca, până la 1 octombrie, 900 de oameni, din cei 8.659 de salariaţi ai CNH din prezent”, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH.

“Etatele de reorganizare ale CNH sunt următoarele: va avea loc informarea Consiliul Suprem de Apărare al Ţării privind renunţarea la cele două companii energetice şi continuarea planului de restructurare prin înfiinţarea celor două complexuri energetice. Cele trei mine nerentabile vor fi preluate de ANAF, care le va da în plată Ministerului Economiei, iar acesta le va da în administrarea centralei de la Paroşeni. Mai departe, cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic, pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH, care va intra în insolvenţă”, a mai explicat Jujan.

Practic, toate aceste lucruri ar trebui realizate până la finalul acestui an, pentru că, dacă problema CNH nu se va rezolva, datoriile companiei vor intra în deficitul bugetar şi nu va mai fi atinsă ţinta din acordul cu FMI.

„Datoriile mari ale CNH s-au acumulat pentru că niciodată subvenţiile nu au acoperit costurile de producţie. Preţul la care compania livrează cărbunele este unul reglementat, care nu a acoperit costurile. Preţul pe care îl plăteşte populaţia este subvenţionat, lucru care duce din nou la pierderi”, a explicat Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei.

Pe partea de lignit, lucrurile stau mai bine, deşi nici SNLO nu este o firmă profitabilă.

Protecţia socială afectează mineritul

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are de încasat 500 de milioane de lei, aproximativ 400 milioane de lei de la CET-urile din marile oraşe pentru cărbunele livrat şi 120 de milioane de lei de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), a declarat Daniel Burlan, directorul general al companiei, în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC. Datoriile SNLO la bugetul statului totalizează 300 de milioane de lei, iar acestea sunt „vinovate” pentru pierderea contabilă de 63 de milioane de lei înregistrată de companie anul trecut. Burlan spune că, în 2010, SNLO a înregistrat un profit brut de 30 de milioane de lei, iar în primele şapte luni din acest an are un câştig brut de 40 milioane de lei. „Noi din 2007 nu am mai crescut preţul de vânzare al cărbunelui şi acesta este apropiat de costurile noastre de producţie. Ceea ce ne rămâne nouă din exploatare este un profit minim. Nu avem cum să vindem mai scump, pentru că, la rândul lor, producătorii de energie nu pot creşte preţurile. Ceea ce ne apasă, însă, sunt creanţele pe care le avem de recuperat. SNLO nu are pierderi, pierderile vin din penalităţile din neplata datoriilor, din cauză că CET-urile nu plătesc, iar populaţia nu plăteşte preţul energiei termice către CET. Avem de încasat 500 de milioane de lei şi avem datorii de 300 de milioane de lei către furnizori şi bugetul de stat”, a explicat Burlan situaţia blocajului financiar care duce la pierderile companiei. SNLO nu mai primeşte subvenţii de la stat din 2007.

Problema este că atât CNH, cât şi SNLO sunt direct afectate de politica de protecţie a populaţiei, pe care România o realizează prin preţurile reglementate la energie. Pe de altă parte, însă, liberalizarea completă a pieţei i-ar prinde pe mulţi dintre producătorii de energie cu investiţiile în modernizare nefăcute, ceea ce ar genera nişte preţuri reale extrem de ridicate.

Cinci firme intersate de Rovinari

Enel (Italia), Alro, Vimetco (Rusia) şi două companii din China sunt interesate de realizarea unei investiţii de 625 de milioane de euro într-un grup de 500 de MW alături de Complexul Energetic Rovinari. „Cinci companii au cumpărat caietul de sarcini, iar, pe 30 septembrie, vom deschide ofertele. Din semnalele pe care le avem până acum, toate cele cinci companii sunt interesate de realizarea acestei investiţii. Noi vom participa doar cu valoarea unor active”, a anunţat Tiberiu Trotea, directorul general al CEN Rovinari, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.

El a precizat că locul pe care îl va ocupa energia termo pe viitor va fi din ce în ce mai important, odată cu epuizarea resurselor de petrol şi gaze.

Salină românească devine peştera lui Batman

Peştera lui Bruce Wayne, eroul care-l întruchipează pe Batman în viitorul film al seriei, se află în România, la Turda. Producătorul filmului a contactat Societatea Naţională a Sării Salrom în toamna anului trecut, a efectuat un studiu şi, în final, a fost aleasă fosta salină de la Turda. “Au cercetat mina Turda, actualmente în proprietatea comunităţii locale, şi Slănic. Cele două sunt foarte spectaculoase, Turda e la o adâncime de 60 de metri, iar Slănic la 200 de metri. La Slănic, costurile cu recuzita ar fi fost foarte mari, de aceea, în final, a fost aleasă Turda, dar au păstrat şi alternative”, a declarat Nicolae Grudnicki, director de producţie al Salrom.

Site-urile externe de divertisment speculau zilele trecute că pentru “The Dark Knight Rises”, viitoarea pelicula Batman, regizorul Christopher Nolan a selectat salina Turda pentru filmarile de interior în care este prinsă Batcave. Whatculture.com scria că pentru exterior a fost selectată o regiune din Ţara Galilor, care prezintă inclusiv o cascadă, în vreme ce alte scene vor fi realizate doar în decorurile Warner Bros.

Eroul, interpretat de Christian Bale, va “descoperi” în film mina Turda, după ce Wayne Manor, reşedinţa sa de lângă Gothan City urma să fie renovată.

Statul vrea să vândă “Cuprumin” până la finalul anului

Ministerul Economiei intenţionează să vândă “Cupru Min” până la finalul acestui an, a mai spus Claudiu Stafie la Conferinţele FOCUS ENERGETIC. El a arătat că procedura de licitaţie va fi demarată în perioada imediat următoare: “La CupruMin începem în perioada următoare. Deja am primit peste zece scrisori de intenţie. Vom face anunţul de selecţie până la finalul lunii septembrie. Urmează două luni pentru depunerea ofertelor şi selecţia propriu-zisă. Oricum, noi ne-am propus să vindem Cupru Min până la sfârşitul anului”, a anunţat Stafie.

Controlată în totalitate de Ministerul Economiei, CupruMin Abrud a fost lansată de două ori la privatizare, pe parcursul anului 2008, fără succes, însă. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 18,8 milioane de lei, având datorii de 71,55 milioane de lei, potrivit informaţiilor de pe Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Obiectul principal de activitate al SC “Cupru Min” SA Abrud este exploatarea şi livrarea în forma specifică a resurselor/rezervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni. Activităţile secundare vizează producerea şi comercializarea agregatelor de carieră, operaţiuni de perforare şi derocare cu materiale explozive, asistenţa tehnică în domeniul minier.

În ceea ce priveşte procesul de vânzare a minelor din cadrul SC Moldomin SA, acesta a fost blocat de Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), a declarat Sorin Găman. El a precizat că “licitaţia de la «Moldomin» este făcută de lichidator, cu scopul de a continua lucrările de exploatare de la minele respective. Procesul a fost, însă, blocat de ANAF. Rămâne să se deblocheze situaţia şi vom vedea ce se va întâmpla”.

 “Cel mai mare duşman al nostru este indecizia, dar strategia minieră şi industria mineritului au stat şi vor sta la baza dezvoltării societăţii. Acolo unde activitatea minieră a dispărut, comunităţile nu şi-au mai găsit un viitor”, a conchis la sfârşitul Conferinţei FOCUS ENERGETIC, Gavril Baican, directorul executiv al patronatului din minerit Patromin.