Piaţa de electricitate din România va fi afectată, în acest an, de aplicarea planurilor de restructurare la complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, însă aceste măsuri sunt asumate în înţelegerile cu instituţiile financiare internaţionale, miza fiind ajutorul de stat, susţine preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
“Pe energie, mi se pare că miza cea mai importantă este ajutorul de stat. În asistenţa dată României de instituţiile internaţionale încercăm să rezolvăm problemele de la Complexul Energetic Hunedoara şi, probabil, şi pe cele care vor apărea la Complexul Energetic Oltenia”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Competition.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că, probabil, în lunile următoare vom vedea cât de „dramatice” vor fi restructurările la cei doi producători de energie. El susţine, însă, că reducerile de capacitate de la cele două companii de stat, incluse în planurile de restructurare, vor afecta întreaga piaţă de electricitate. Potrivit lui Chiriţoiu, raportul elaborat de Consiliul Concurenţei pe piaţa de energie va fi finalizat în câteva săptămâni.
România a ales varianta „soft” de limitare a comisioanelor interbancare
România a ales varianta „soft” în privinţa comisioanelor interbancare, respectiv limitarea prin lege, pentru a evita riscul unor amenzi din partea Comisiei Europene pentru cartel în domeniul bancar, de 4% din totalul activelor din sistem, susţine preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Plafonarea comisioanelor, de care ne-am ocupat, este un efort de a sprijini retailerii, care erau victimele unor carteluri ale băncilor. La nivel european, băncile estimează 70 de milioane de euro pierderi din veniturile generate de operaţiunile cu carduri prin plafonarea comisioanelor. Gândiţi-vă că putea să fie şi mai rău: în România am fost întrebaţi de Comisia Europeană dacă vrem să rezolvăm prin legislaţie sau prin amenzi pentru cartel bancar. Dacă am fi decis să abordăm printr-o investigaţie pentru încălcare, era cu amendă de 4% din activele bancare. Era mai bine aşa faţă de cele 70 milioane euro? România a ales varianta soft”, a spus Chiriţoiu conform Agerpres.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a amintit şi avantajele date de o astfel de decizie, prin creşterea gradului de acceptare a plăţii cu cardurile la retaileri şi a volumului de tranzacţii, dar şi economii pentru bănci dacă un comerciant ar putea folosi POS-ul unei singure bănci pentru toate tranzacţiile.
Chiriţoiu i-a răspuns, astfel, preşedintelui Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, la remarca privind posibila inhibare a băncilor în activitatea de carduri în urma aplicării acestor limitări.
Bancherii consideră că limitarea comisioanelor va afecta activitatea băncilor pe partea de carduri. „Considerăm că plafonarea duce la o inhibare în dezvoltarea acestui produs. Acesta era momentul de dezvoltare a produsului. Noi cerem măcar să nu mai adăugăm costuri noi la această abordare europeană”, a precizat Florin Dănescu. Acesta a menţionat că legea plafonării comisioanelor interbancare „prinde” România într-o situaţie „nu tocmai fericită”, cu volume de tranzacţionare mult mai mici decât în alte state europene.
Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de regulament propus de CE privind plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzacţiile cu carduri, măsură estimată să genereze economii anuale de aproape 6 miliarde de euro pentru comercianţi şi de 730 milioane de euro pentru consumatori.
În România, Legea care reglementează plăţile în numerar, dar şi limitarea comisioanelor interbancare la cel mult 0,2% pentru tranzacţiile cu cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit a trecut de Parlament şi se află la Preşedinţie spre promulgare. Însă, potrivit Legii, limitarea comisioanelor intră în vigoare la un an de la publicarea Legii în Monitorul Oficial.
Reglementare la Netcity
Consiliul Concurenţei a finalizat investigaţia legată de funcţionarea Netcity, iar concluzia este că operatorul deţine o poziţie puternică pe piaţă, care impune reglementarea tarifelor, susţine preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Una dintre investigaţiile pe care le finalizăm este legată de funcţionarea Netcty. Poziţia noastră a fost şi rămâne aceeaşi: nu contestăm utilitatea proiectului. Ajută concurenţa faptul că vom ajunge să avem o infrastructură comună deschisă diferiţilor operatori şi, în felul acesta, spargem monopolurile regionale care existau. Problema este că, având o poziţie atât de puternică pe piaţă, un operator de acest gen trebuie să fie reglementat”, a explicat Chiriţoiu.
Acesta susţine că legislaţia în domeniu există, dar este lacunară. „Există un cadru de reglementare, dar este imperfect, iar în cazul Bucureştiului se arată că nu funcţionează. Avem un blocaj între agenţia de reglementare ANCOM, Primăria Capitalei şi Netcity. Trebuie ca, prin normele de aplicare ale legii, să reuşim să facem ca legea să fie aplicabilă. Repet, este foarte bine că este un operator gen Netcity, dar, având poziţia pe care o are pe piaţă, tarifele lui trebuie să fie reglementate”, a precizat Chiriţoiu.
Conform legislaţiei, autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator pentru astfel de lucrări, se va face pe baza normelor tehnice specifice. Însă, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei postat pe pagina de Internet, normele tehnice specificate în Legea privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii (nr. 154/2012) nu au fost încă emise de ministerele indicate – Ministerul Societăţii Informaţionale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, deşi termenul a fost 1 februarie 2013.
În privinţa poziţiei Netcity pe piaţă, reportul Concurenţei arată că, în prezent, operatorul este singurul furnizor de închiriere de tubulatură suport pentru reţele de comunicaţii electronice din Municipiul Bucureşti. „Totuşi, ultimele documente transmise de Netcity, la sfârşitul anului trecut, conţin informaţii şi date care le contrazic pe cele primite de la companiile chestionate în cadrul investigaţiei. Ca urmare, o concluzie clară privind poziţia Netcity va rezulta în urma consultării publice şi/sau continuării investigaţiei cu noi chestionare către toate companiile menţionate de Netcity, inclusiv către aceasta din urmă”, se arată în comunicatul instituţiei.
Potrivit documentului, Consiliul Concurenţei invită părţile interesate să-şi exprime punctul de vedere asupra raportului (în special pe aspectele contradictorii menţionate anterior), până la 20 aprilie 2015.
Justiţia scuteşte BRD de plata a 3,975 milioane euro
Amenda de 4 milioane de euro aplicată băncii BRD – Groupe Societe Generale de către Consiliul Concurenţei pentru neacordarea dreptului la inspecţie în 2008 a fost redusă de Tribunalul Bucureşti la 100.000 de lei (circa 25.000 euro), decizia definitivă şi irevocabilă fiind considerată „ciudată” de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Mai avem câte-o decizie care nouă ni se pare ciudată, cum e cea de la Tribunalul Bucureşti de acum câteva săptămâni, în care completul a mers împotriva practicii instanţei respective. Nu văd cum BRD poate să fie speriată cu o amendă de 100.000 de lei, cum îşi poate imagina cineva că ai un efect de descurajare a încălcării de lege când o companie de talia BRD nu poate fi sancţionată decât cu 100.000 de lei. Este o decizie definitivă şi irevocabilă şi în curând trebuie s-o aplicăm”, a explicat Chiriţoiu.
El a precizat că amenda iniţială dată de Consiliul Concurenţei a fost de patru milioane de euro pentru neacordarea dreptului la inspecţie în 2008.
„Motivaţia (Tribunalului – n.r.) a fost aplicarea conform regimului general al contravenţiilor, care limitează amenda la 100.000 de lei, respectiv aplicarea unei legislaţii generale peste legislaţia specială a Concurenţei”, a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Chiriţoiu a amintit, însă, un caz similar, cel al Raiffeisen Bank, în care aceeaşi instanţă, pe aceeaşi investigaţie, a aplicat o sancţiune de un milion de euro. „La Raiffeisen s-a putut un milion de euro, dar la BRD nu s-a putut decât 25.000 de euro”, a mai spus preşedintele Concurenţei.
Şeful Consiliului Concurenţei susţine, însă, că acest caz este unul din puţinele în care instanţa a luat o astfel de decizie, iar, în cea mai mare parte a cazurilor, deciziile Consiliului Concurenţei sunt susţinute, cu mici ajustări ale amenzilor.
Cu toate acestea, Chiriţoiu afirmă că Legea Concurenţei trebuie modificată până în vara acestui an, în special prevederile legate de litigii, având în vedere că procesele derulate ca urmare a contestaţiilor depuse de operatorii sancţionaţi sunt foarte costisitoare atât pentru Consiliu, cât şi pentru companii. „Procesele sunt bune pentru avocaţi, dar nouă ne consumă resurse, iar pentru companii sunt foarte scumpe”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
