Ministrul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a afirmat, la Piteşti, că restructurările solicitate de partenerii financiari internaţionali la complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia sunt necesare, dar ele trebuie să fie făcute ţinând cont de asigurarea securităţii energetice a României. Pe de altă parte, angajaţii contestă măsurile de restructurare anunţate de conducerea Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO), luni urmând să aibă loc ultima rundă de negocieri pe tema noului Contractului Colectiv de Muncă. De la CEO vor pleca aproximativ 3.000 de persoane, ceea ce va permite reduceri salariale de numai 2,7% în acest an. Producătorii de energie pe bază de cărbune trec printr-o perioadă dificilă, având în vedere condiţionalităţile de mediu, care scumpesc energia pe cărbune şi fac mult mai rentabili producătorii ”verzi”. CEO a căutat soluţii alternative, inclusiv exportul de lignit.
„În ceea ce priveşte cele două complexuri energetice, acolo lucrurile sunt clare: trebuia să avem o analiză finalizată, care să ne spună încotro ne îndreptăm cu restructurările. Nu a fost gata până în acest moment; noua echipă de la minister va trebui să o facă, are ca termen o lună să vină cu un calendar, în care să spunem ce trebuie făcut acolo. Din punctul nostru de vedere, al echipei de la nivelul Ministerului Energiei, ştim că restructurările trebuie făcute, dar nu oricum. (…) Principalul element care trebuie să ne preocupe este securitatea energetică a României”, a declarat Gerea, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Agerpres.
Ministrul a subliniat faptul că cele două complexuri au un rol important în cadrul sistemului energetic naţional, deşi costurile de producţie sunt mai mari.
„Aceste două componente ale sistemului energetic au o importanţă extraordinară pentru stabilitatea furnizării de energie electrică şi, totodată, pentru echilibrarea sistemului. (…) Aşa încât nu ne putem arunca într-o singură direcţie, România are nevoie de o construcţie echilibrată. Ştiu că sunt costuri, ştiu că sunt probleme foarte mari (…), dar trebuie păstrate aceste facilităţi, trebuie să găsim soluţii optime pentru securitatea energetică a României”, a precizat ministrul Energiei.
Reamintim, premierul Victor Ponta a anunţat, pe 10 februarie, că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând, însă, că restul obiectivelor sunt îndeplinite. Potrivit premierului, acordul este în vigoare şi cele două probleme vor fi rediscutate în luna aprilie.
Negocieri la Contractul Colectiv de Muncă
Sindicatele reprezentantive şi conducerea Complexului Energetic Oltenia vor avea, luni, ultima rundă de negocieri pe tema noului Contractului Colectiv de Muncă (CCM), în condiţiile în care actualul contract expiră pe data de 19 februarie a.c., a declarat Ion Pisc, prim-vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
“Ultima rundă de negocieri pe tema noului CCM va avea loc luni, 16 februarie, între sindicatele reprezentantive şi conducerea Complexului Energetic Oltenia. Dacă ambele părţi vor cădea de acord asupra formei noului contract, atunci se va intra în linie dreaptă cu procesul de semnare. În schimb, dacă sindicatele nu vor fi de acord cu propunerile înaintate de conducere, atunci se va ajunge la declanşarea conflictului de interese, care va culmina cu strângerea de semnături pentru declanşarea grevei la nivel de unitate în perioada următoare“, a spus Ion Pisc, conform Agerpres.
Potrivit prim-vicepreşedintelui BNS, discuţiile dintre sindicate şi conducerea CEO sunt concentrate pe trei teme principale. “La ora actuală, între sindicate şi conducerea CEO există neînţelegeri legate de cuantumul primei de vacanţă, durata concediului de odihnă şi acordarea cotei de cărbune sau a contravalorii acesteia“, a precizat Pisc.
Câteva mii de mineri şi energeticieni, angajaţi ai subunităţilor Complexului Energetic Oltenia (CEO) şi membri ai Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME) şi Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate (FNSE) „Univers” au protestat în faţa sediului Diviziei Miniere din centrul municipiului Târgu-Jiu, în semn de nemulţumire faţă de măsurile anunţate de administraţia companiei.
Protestatarii au scandat lozinci împotriva managerului CEO, Laurenţiu Ciurel, a preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Ion Călinoiu, dar şi a premierului Victor Ponta, cerând demisia acestora. Un protest asemănător, la care au participat peste cinci mii de persoane, a avut loc şi săptămâna trecută, sindicaliştii declarând atunci că vor organiza un astfel de miting în fiecare joi, până când conducerea actuală a CEO va fi demisă, fiind considerată vinovată de management defectuos, care a dus la situaţia financiară delicată în care se află în prezent compania.
Restructurări de personal
Managerul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat, recent, după o întâlnire cu sindicatele din minerit şi energie, dar şi cu ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, că veniturile medii brute ale salariaţilor companiei vor scădea cu doar 2,7% şi nu cu 20%, aşa cum a fost anunţat, iniţial, de liderii sindicali, acest lucru fiind posibil în urma creşterii numărului de persoane care urmează să fie disponibilizate.
Potrivit lui Laurenţiu Ciurel, creşterea numărului angajaţilor care vor pleca din companie, de la 2.000 la 3.000 de persoane, a creat sursa financiară pentru ca veniturile să rămână aproximativ la nivelul celor din 2014. El a subliniat, însă, că programul de restructurări nu trebuie să afecteze în niciun fel producţia de cărbune a companiei.
„Presa a preluat greşit informaţii de la o zonă sindicală, pentru că, prin acordul la care am ajuns în urmă cu câteva zile, ca numărul salariaţilor care pleacă din companie să crească de la 2.000 la 3.000, s-a creat sursă pentru ca veniturile medii brute pe cap de salariat să scadă doar cu 2,7%. În momentul în care a apărut în discuţie această posibilitate şi pare a fi acceptată de către partea sindicală, acea mie de oameni în plus care pleacă, cu venituri de însoţire, creează sursă pentru ca veniturile să rămână aproximativ la nivelul celor din anul 2014. Veniturile vor scădea de la un brut de 3.618 lei, la 3.527 de lei. Rămân aceleaşi venituri, similare celor din anul 2014, inclusiv acele prime, sporuri, tot ce a fost înainte, dacă se va întâmpla acel program de restructurare, adică de scădere a numărului de salariaţi cu 3.000 de oameni. Şi, să ne înţelegem, producţia trebuie să rămână aceeaşi. Adică nu scădem şi producţia, nici cantitatea de cărbune, nici cantitatea de energie. Deci 3.000 de oameni pleacă, dar creşte productivitatea, în aşa fel încât să putem să asigurăm aceste venituri”, a spus Laurenţiu Ciurel.
El a menţionat că, prin plecarea celor 3.000 de persoane, se vor economisi circa 50 de milioane de lei, iar fondul de salarii va putea creşte de la 650 de milioane de lei, până la 700 de milioane de lei.
Ciurel a mai adăugat că persoanele care urmează să plece provin din mai multe subunităţi ale CEO, selecţia fiind făcută în baza unei înţelegeri cu sindicatele. Mare parte din cei care vor fi disponibilizaţi sunt în apropierea vârstei de pensionare.
„Cifra de 3.000 a venit în urmă cu trei zile. Înainte era vorba despre 2.000 de persoane. Diferenţa aceea de o mie a creat premisele pentru ca veniturile să rămână la nivelul celor de anul trecut. Pe ultima mie de persoane nu au încă bugetul; ieri voiam să îl prezint, când negocierile s-au întrerupt. Această mie de oameni provine de peste tot, selecţia făcându-se pe baza unei înţelegeri cu sindicatele. 1.080 sau 1.090 vor pleca cu transfer. Pe data de 26 sper să avem o şedinţă AGA cu aprobare şi pe 28 sper să fie ultima zi în Complex a Carierei Berbeşti. Afară de aceasta, cei 250 de angajaţi de la Brăila şi urmaţi de încă 450 de la restul carierelor şi termocentralelor din Gorj, vor pleca cu venituri de însoţire. Am făcut demersurile necesare pentru ca ei să fie prinşi pe OG 36, care înseamnă 1.700 de lei pe o perioadă de aproape 2 ani. Aceştia sunt, în general, oameni care mai au foarte puţin sau sunt în apropierea vârstei de pensionare. În afară de asta, avem şi un fond în buget, dar nu este foarte spectaculos de mare; avem nişte bani prinşi pentru salarii compensatorii, însă există premisele şi posibilitatea să se ia şomaj şi venituri de însoţire până la atingerea vârstei de pensionare”, a mai afirmat Laurenţiu Ciurel, conform Agerpres.
Condiţionalităţile de mediu scumpesc energia de cărbune
Conform directivelor europene privind energia şi schimbările climatice, producătorii de electricitate pe bază de cărbune sunt obligaţi să achiziţioneze certificate de drepturi de emisii (CO2) pentru fiecare megawatt produs.
“Complexul Energetic Oltenia traversează o perioadă extrem de dificilă datorită apariţiei pe piaţă, în perioada 2011-2013, a unei mari cantităţi de energie produsă din surse regenerabile. Cea mai mare problemă, în anul 2015, este necesitatea de a aloca 500 milioane lei pentru achiziţia certificatelor de CO2. Această obligativitate a apărut după anul 2013. Dacă în 2013 şi 2014 certificatele au fost cumpărate cu preţuri între 2 şi 5 euro, în 2015 preţul mediu este de circa 8 euro/certificat. Neachiziţionarea acestor certificate duce la oprirea activităţii termocentralelor“, se arată într-un comunicat recent al CEO.
Pe de altă parte, CE Oltenia a căutat variante de “a face rost“ de bani. Una dintre acestea se referă la exportul de cărbune în Serbia, unde, anul trecut, unele cariere de cărbune au fost inundate, în condiţiile în care, din cauza lispei de cerere de energie, exista un stoc de circa 2 milioane tone de cărbune.
“Pentru a putea exploata această oportunitate, CEO a organizat, în luna decembrie 2014, o licitaţie pentru o cantitate de 1,2 milioane tone cărbune (…). În data de 9 decembrie 2014, la licitaţie au participat doar firma BVA COAL SRL şi asociaţia VUKOVIC 1967 – TPSUT MEHEDINŢI. Licitaţia a fost câştigată de firma BVA cu preţul de 13 euro/tonă (VUKOVIC 1967 – TPSUT MEHEDINŢI a oferit preţul de 12,2 euro/tonă). În 19 decembrie 2014 s-a încheiat contractul cu începerea livrării din 5 ianuarie 2015, timp de 6 luni. CEO nu a paticipat direct la licitaţia organizată de Ministerul Energiei din Serbia pentru că aceasta presupunea şi transportul cărbunelui pe calea ferată, autocamion, barjă, în spaţiul românesc şi sârbesc. Presupunea, de asemenea, închirierea unor porturi în vederea transportului fluvial. CEO nu are capacitatea de a integra toate aceste feluri de transport pe teritoriul a două state. Vânzătorul a pus condiţia fermă ca obligaţia ce îi revine să fie doar livrarea cărbunelui în mijloacele de transport, fără a se implica în asigurarea transportului“, se arată într-o informare de presă a CE Oltenia.
Conform CEO, în acea perioadă, SEN plătea cărbunele cu 7-9 euro/tonă, raportat la preţul cu care un MWh se vindea pe bursele de energie.
În plus, plata cărbunelui trebuie făcută în avans. Până în prezent, cumpărătorul a achitat, în avans, suma de 11,1 milioane lei, reprezentând contravaloarea unei cantităţi de 140.000 tone cărbune.
“Directoratul CEO a propus partenerilor din Serbia o situaţie mult mai favorabilă, respectiv exportul direct de energie. Ştiind că preţul final cu care Ministerul Energiei din Serbia achiziţionează cărbunele din CEO este de 34 euro/tonă, se poate deduce uşor că energia electrică obţinută cu acest cărbune se poate produce cu un cost minim de 75 euro/MWh. Astfel, CEO a propus un export de energie prin CEO TRADING la un preţ de maxim 45 euro/MWh, situaţie care ar fi trebuit să fie cu mult mai favorabilă pentru partener. Propunerea nu a fost, însă, acceptată“, se mai arată în informare.
