La cea de-a XIX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, care a reprezentat şi prima ediţie a Conferinţelor FOCUS INDUSTRIAL, s-au dezbătut probleme legate de reindustrializarea României. La eveniment au participat Varujan Vosganian, ministrul Economiei, Napoleon Pop, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi preşedintele BCR Pensii, Valentin Lazea, economist şef al BNR, Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Economiei, reprezentanţi ai unor companii de stat şi private şi alţii.
Ministrul Economiei Varujan Vosganian a dat startul întâlnirilor pentru elaborarea strategiei de reindustrializare a României. “De joi vom începe şi consultările cu fiecare industrie. Am identificat 80 de industrii diferite şi vom avea discuţii cu fiecare dintre acestea, astfel încât, la începutul lunii iunie, împreună cu membrii comisiei care elaborează strategia, să facem un rezumat cu opţiunile tuturor zonelor, segmentelor industriale din România”, a declarat ministrul Varujan Vosganian la Conferinţa Focus Industrial.
“Acest concept privind reindustrializarea are în spatele său o realitate despre care vorbim foarte puţin. Industria românească e privită în presă ca o industrie aflată în derivă, care vorbeşte cel mai mult despre dezindustrializare. Există o serie de prejudecăţi în opinia publică. România a avut un singur proiect naţional după 1990- integrarea în UE. În 1999, când am semnat acordul privind demararea negocierilor de aderare, am gândit că, odată aderaţi la UE, lucrurile se vor rezolva. Ne-am dat, însă, seama că noi suntem complementari şi nu competitivi în UE. România nu e generatoare de investiţii străine decât într-o foarte mică măsura. Avem nevoie de un nou proiect naţional. Pornim în acest demers de la o realitate încurajatoare, dar şi preocupantă: faptul că pornim în această strategie cu o ţară stabilă din punct de consolidare fiscal. Al doilea element încurajator este legat de poziţia stabilă externă a României. Noi suntem deja o ţară stabilizată. Suntem preocupaţi în ceea ce priveşte încrederea mediului de afaceri şi în privinţa investiţiilor străine în România. Cuvântul cheie în strategia de reindustrializare este competitivitatea”, a mai spus Vosganian.
Promovare externă
Pe lângă acestea, Vosganian susţine că este nevoie de promovarea industriei româneşti în străinătate, adică de diplomaţie economică.
“În ceea ce priveşte reprezentarea diplomatică economică a României, aceasta s-a înjumătăţit în ultimii trei ani. În zona Asia-Oceania reprezentarea se apropie de zero, în Asia de sud-est şi Australia avem doar o singură reprezentare. Şi în Africa suntem aproape absenţi, dar avem reprezentanţe la Cairo şi Cape Town. În ciuda acestei slabe reprezentări, comerţul exterior a avut o îmbunătăţire, iar o reprezentare mai bună va potenţa comerţul internaţional”, a mai spus Vosganian.
Potrivit acestuia, în perioada de criză, singurul domeniu care a scăpat nevătămat, în afara sistemului bancar, a fost cel al comerţului exterior. Exporturile au crescut cu 12 miliarde euro din 2009 până în 2012, iar importurile au înregistrat o stabilitate faţă de 2008, astfel că acestea nu au crescut proporţional cu exporturile, ceea ce reprezintă o ameliorare. El a arătat că Nokia asigura 8% din exporturile României, iar, în condiţiile în care anul trecut România a avut exporturi la un nivel similar cu cel din 2011, înseamnă că celelalte componente ale exportului au avut o îmbunătăţire considerabilă. “Ce vom face? Pentru că, potrivit strategiei guvernamentale, nu putem angaja personal. Vom proceda la o anumită reorientare a unei părţi din aparatul diplomatic al României din Europa către terţele pieţi, astfel încât să avem o reprezentare echilibrată, mă refer la Asia de Sud-Est, la centrul Africii şi la America Latină”, a conchis ministrul Economiei.
Pe de altă parte, el a anunţat că se lucrează la un text, care să promoveze parcurile industriale. “Aşa cum, ca să faci turism, ai nevoie de hoteluri, ca să aduci investiţii ai nevoie de poluri de inovare, de clustere şi de parcuri industriale, pentru că nu mai suntem ca pe vremuri, când Aversa era în centrul Bucureştiului”, a spus Vosganian. Ministrul a menţionat că, din cele 50 de parcuri industriale din România, multe se află într-o “situaţie performantă”, iar altele sunt în curs de formare. Din cele 40 de clustere, 13 sunt funcţionale, iar restul îşi aşteaptă partenerii.
Totdată, el a precizat că există un mare potenţial al industriilor de vârf. “Acum avem un colectiv care lucrează pentru dezvoltarea tehnologiei imprimantelor 3D. România este foarte performantă în ceea ce priveşte tehnologia laserului, este printre ţările de vârf. După opinia noastră, tehnologiile 3D, care vor da o grea lovitură unor economii cum este cea chineză, vor fi în avangarda evoluţiei economiei mondiale”, a completat Vosganian.
Insolvenţa salvatoare
Una dintre principalele direcţii pentru industrializare este responsabilitatea Ministerului Economiei de a privatiza tot ce se poate privatiza, de a încheia din punct de vedere juridic prin procedura insolvenţei acolo unde lucrurile nu mai pot fi salvate şi de a valorifica patrimoniul. Potrivit ministrului Vosganian, industrializarea va avea trei paliere, unul dintre acestea fiind “curăţarea spaţiului economic de zonele generatoare de pierderi”.
El a dat exemplu industia de apărare, care “deţine un patrimoniu uriaş, ce era corespunzător pe vremea când industria de apărare avea 200.000 de salariaţi, dar acum, când industria de apărare a rămas cu 6.000 de salariaţi, este cu totul disproporţionat. Industria de apărare se poate ruina numai întreţinând acest uriaş patrimoniu, în care mai mult de un sfert dintre salariaţi nu fac decât să păzească terenurile, depozitele şi clădirile, care nu mai folosesc economic. Trebuie să fim, pe de o parte, Cenuşăreasa din timpul zilei şi trebuie să fim Cenuşăreasa de la miezul nopţii, anume să încurajăm industriile de vârf”, a precizat ministrul.
Hărţi noi
Varujan Vosganian a ţinut să precizeze că vrea să refacă manualul de geografie economică şi hărţile economice ale României. “Hărţile economice ale României au dispărut din şcoli şi din birouri. A dispărut, de asemenea, manualul de geografie economică. Noi trebuie să refacem acest manual, ca să ştim exact când vrem să dezvoltăm industria, de unde trebuie să plecăm. Industria românească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel”, a afirmat ministrul Economiei. El a menţionat că există companii puternice în România, care constituie o bază promiţătoare pentru industrie, însă, dintre cele 23 de mari domenii industriale, 17 se găsesc într-o proporţie ridicată într-un mare decalaj de competitivitate faţă de Uniunea Europeană.
“Din fericire, avem investiţii străine în România. Din păcate, cea mai mare parte a lor înregistrază un decalaj de competitivitate faţă de unităţilor lor din alte ţări”, a mai spus Vosganian.
Decalaje uriaşe
Ministrul a arătat că România trebuie să rezolve problema marilor decalaje, pentru că altfel nu se poate asigura un nivel ridicat al competitivităţii. Astfel, în regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor este de circa 3.500 euro, în Banat, în regiunea de Vest şi Nord-Vest, PIB-ul pe locuitor este 7.500 euro, iar în Capitală indicatorul ajunge la 14.000 euro. “Nu vom putea să asigurăm un nivel ridicat al competitivităţii într-o ţară care se află cu decalaje atât de mari. De aceea, împreună cu cele trei mari strategii care se referă la economie, anume strategia de reindustrializare, de inovare şi cea privind diplomaţia economică, noi am adăugat şi o a patra, respectiv strategia privind modernizarea rurală şi care are şi ea o puternică componentă industrială”, a mai spus Vosganian.
Ratingul României trebuie îmbunătăţit
Ratingul de ţară al României ar trebui îmbunătăţit, în actualele condiţii de stabilitate fiscală, ceea ce ar putea ameliora relaţiile dintre bănci şi mediul de afaceri, a mai spus ministrul Vosganian. “Banca centrală nu doreşte ameliorarea în ceea ce priveşte rata dobânzii; cel puţin pentru o perioadă de acum încolo, dobânda de referinţă a băncii centrale va rămâne aceeaşi. Ce se poate face? După părerea mea, trebuie rediscutat ratingul de ţară. Eu cred că ratingul de ţară pentru România în noile condiţii de stabilitate fiscală trebuie îmbunătăţit. Îmbunătăţirea ratingului de ţară va putea să amelioreze relaţiile dintre bănci şi mediul de afaceri”, a afirmat ministrul.
De menţionat, Moody’s este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe toată perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ “Baa3”, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă stabilă.
Fitch acordă României, pentru datoriile pe termen lung în valută, calificativul “BBB-“, iar pentru datoriile pe termen lung în lei “BBB”, cu perspectivă stabilă, iar S&P include România în categoria “BB+”, atât la lei cât şi la valută. În acelaşi timp, Fitch evaluează calitatea sistemului bancar din România cu indicatorul “bb”, pe o scară de la “aaa” (foarte ridicată) la “f” (foarte scăzută).
Capitalul financiar disponibil este doar cel al firmelor şi al economiilor populaţiei
Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a făcut o scurtă prezentare a premiselor şi aşteptărilor de la viitoarea strategie de reindustrializare.
“Capitalul financiar disponibil la ora actuală este doar cel al firmelor şi al economiilor populaţiei (…). De acum încolo nu avem promisiune de la nicio bancă mamă – care ocupă 90% din capitalizarea băncilor din România – că vor continua cu aceste linii de credit”, a declarat Napoleon Pop la Conferinţa FOCUS INDUSTRIAL. Chiar dacă Pop a precizat că nu vorbeşte în numele BNR, totuşi, poziţiile sale sunt asociate cu poziţia Băncii Naţionale.
Potrivit acestuia, “avem o problemă cu atractivitatea mediului de afaceri românesc în care constatăm că efectul integrării a dispărut, intrările de capital strain au scăzut foarte mult. Dar ne confruntăm periodic cu investiţii de portofoliu pe termen scurt, care nu fac bine deloc nici asupra pieţelor financiare, şi nici asupra cursului de schimb”, a spus Napoleon Pop.
Oficialul BNR a arătat că “am mai trecut printr-o consolidare a consolidării fiscale. Dar un deficit de cont curent de 4% din PIB, în condiţii de creştere economică zero, este, totuşi, o îndatorare a ţării, care pune în pericol sustenabilitatea plăţii datoriilor suverane. De aceea, o creştere cu 1-2% din PIB nu este suficient pentru necesităţile de dezvoltare”, a completat Napoleon Pop.
Este nevoie de reindustrializarea mediului rural
Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale şi preşedintele Centrului Român de Politici Economice, a făcut, în cadrul Conferinţelor FOCUS INDUSTRIAL, o radiografie a economiei româneşti din ultimii 10 ani şi a făcut recomandări pentru dezvoltarea politicilor industriale.
Potrivit acestuia, în perioada 2000-2010, productivitatea muncii din ţara noastră a crescut, în unele sectoare, şi de 5 ori, comparativ cu evoluţia pe plan mondial, unde, şi acolo, s-au înregistrat evoluţii asemănătoare. Deci, cu atât este mai importantă evoluţia pe plan intern.
„În acest interval, a crescut foarte mult integrarea economică intracomunitară, în special cu Bulgaria, Ungaria şi ţările din vestul UE. Lanţul de producţie integrat 100% în economia naţională a fost rupt, dar au suplinit legăturile cu celelalte ţări”, a declarat Lazea. Potrivit acestuia, industriile hight tech şi medium tech s-au dezvoltat, ajungând să reprezinte aproximativ 24% din întreaga industrie.
Cât priveşte ramurile ecologice, acestea „au trecut cu bine prin criză” şi prezintă mare potenţial de dezvoltare. În bună parte, actuala situaţie economică este determinată de diminuarea gradului de dependenţă de importuri. În plus, industriile tradiţionale, de pielărie, textile, au avut o evoluţie bună în ultima perioadă de timp, dominată de criza economică, susţine oficialul BNR.
În aceste condiţii, Valentin Lazea a făcut recomandări pentru politicile industriale, politici mai puţin financiare, pentru că Guvernul nu are bani, ci mai mult sub forme de stimulare. Oficialul BNR a pus accent pe informare şi comunicare în ţară şi străinătate. Consideră că trebuie promovate măsuri de stimulare prin care companii multinaţionale să dezvolte activităţi de cercetare/dezvoltare, precum a făcut Renault. El propune ca activitatea de cercetare a universităţilor, finanţată de către stat, să fie cu aplicabilitate directă. Valentin Lazea consideră necesar ca, periodic, să se realizeze analize şi rapoarte, în care să fie implicate şi alte institute de specialitate, nu numai Institutul Naţional de Statistică.
Personal, Valentin Lazea consideră că este nevoie de stimularea industriilor ecologice, prin aplicarea unor taxe mai mari în cazul aplicaţiilor mai poluante. În plus, este nevoie de reindustrializarea mediului rural. „România este singura ţară care nu a trecut de la rural, la mica industrie şi servicii. Cu condiţia ca statul să asigure infrastructura. În acest domeniu, este nevoie de implicarea tuturor ministerelor”, a completat Valentin Lazea.
Este nevoie de finanţarea a top 10 investiţii
Pe de altă parte, Lucian Anghel, preşedintele BVB şi al BCR Pensii, a declarat că „ar trebui stabilite top 10 investiţii, care pot poduce o creştere a economiei cu 4-5% pe următorii 5 ani. Pentru aceasta, trebuie găsită finanţare”, a conchis Lucian Anghel.
În opinia sa, miza Europei este să menţină locurile de muncă existente în prezent. Anghel a reamintit că Germania are cele mai mici investiţii străine pe cap de locuitor, dar are o mare putere financiară. ”România are nevoie mare de investiţii străine, al căror volum a scăzut dramatic după 2008. Mi-aş dori să existe un capital românesc puternic”, a mai spus economistul. Anghel crede că România ar trebui să-şi dezvolte campioni regionali, precum compania cehească CEZ, deţinută în proporţie de 70% de stat, ”care acţionează în opt ţări şi aduce valoare adăugată din aceste ţări în Cehia”.
Mihai Ionescu: susţin capitalul autohton
Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), a dat asigurări că organizaţia va face propuneri Ministerului Economiei pentru elaborarea strategiei industriale. El a recomandat ca investitorii străini să aibă un departament specializat în cadrul ministerului. “Să nu fie ca până acum, când cei care vorbeau de industrie, discutau şi despre autostrăzi”, a punctat Ionescu.
Oficialul ANEIR s-a arătat un susţinător al capitalului autohton, care “trebuie să rămână în piaţă, nu doar să coloreze harta. Dacă luăm exemplul Nokia, acolo nu era nimic românesc, nici şuruburile, nici şurubelniţa. De aceea, mă voi lupta ca investitorii români să beneficieze cât mai mult de ce poate face statul. De exemplu, garanţiile de stat pot fi folosite de investitorii români în ţară, dar şi în străinătate. Rulmentul poate face o fabrică în Turcia, iar fabricile de mobilă pot produce şi în Rusia”, a conchis Mihai Ionescu.
Mihai Rohan: Industria cimentului este la nivelul UE
Industria cimentului este una dintre cele mai performante din ţară. Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, a atras atenţia că această industrie este mare consumatoare de energie şi materii prime, dar şi face un mare serviciu, neutralizând, prin ardere, o serie de produse nocive. „Fabricile de ciment din România nu mai au nevoie de tehnologii sau capacităţi noi. Suntem la nivelul Uniunii Europene. În schimb, are nevoie de cadru legal stabil şi coerent, ca să putem menţine locurile de muncă”, a precizat Rohan.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei ar trebui să facă o analiză, aşa cum a promis, despre ceea ce produce România şi nevoile ei.
CEC finanţează proiecte care asigură locuri de muncă
Ramona Bratu, consilier al preşedintelui CEC, Radu Graţian Gheţea, a declarat că „este nvoie de o politică industrială coerentă şi pe termen lung”. Cât priveşte implicarea instituţiei financiare în susţinerea dezvoltării industriale, „CEC va finanţa proiectele bancabile, care asigură locuri de muncă pe termen lung”, a ţinut să precizeze Ramona Bratu.
Adrian Ciocănea: Draftul strategiei, gata îm iulie
Ministerul Economiei va întocmi patru documente în scopul reindustrializării României, iar, până la jumătatea lunii iulie, ar trebui să fie finalizat primul draft, a declarat Adrian Ciocănea, secretar de stat în minister. Potrivit acestuia, un document va fi referitor la politica industrială, altul se va referi la strategia de cercetare, unul la strategia de export, iar un altul la dezvoltarea economică rurală. Aceste documente vor reprezenta elemente-pilon în completarea strategiei de competitivitate, cu aplicabilitate pe termen lung, până în 2020.
Demnitarul a precizat că strategia de reindustrializare a ţării va fi supusă dezbaterii comisiilor parlamentare de specialitate, astfel încât să poată beneficia şi de acord politic. “Măsurile stabilite pentru punerea în practică a strategiei vor fi promovate prin Hotărâri de Guvern şi prinse în bugetul de stat”, a anunţat Adrian Ciocănea.
Oficialul ME a declarat că “principalele domenii de activitate din România sunt IT, auto şi alimentară. De altfel, în toate analizele făcute, în primele 10 industrii, opt sunt aceleaşi în toate statisticile”, a precizat Ciocănea.
Cât priveşte dezvoltarea industrială, “simpla iniţiativă privată nu este suficientă. Trebuie informaţia, care vine de la stat”, a spus Ciocănea. El a dat ca exemplu raportările UE care, în 2005, anunţau că, la nivelul uniunii, nu prea mai sunt ingineri mecanici. Raportarea următoare, din 2009 (n.r. – raportarea se face din patru în patru ani), UE atrăgea atenţia că este lipsă de ingineri electrotehnişti şi pentru industria alimentară. “În elaborarea strategiei, trebuie să ţinem seama de astfel de informări”, a completat oficialul de la Ministerul Economiei.
