Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) vrea să modifice legislația privind autorizarea microhidrocentralelor pentru că a constatat că s-au produs stricăciuni în ariile protejate unde au fost contruite. Dezastrul făcut în aceste zone a fost reclamat de mai mulți ani, inclusiv la Comisia Europeană, România pricopsindu-se cu un nou caz de infringement. Cum avântul pentru construirea de microhidrocentrale aproape a dispărut după ce subvențiile s-au diminuat drastic, noile reglementări nu mai au nicio relevanță în protejarea mediului.
MMAP promovează un proiect de act normativ prin care vrea să aducă unele modificări și completări Ordinului nr. 799 din 6 februarie 2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. Legea apelor nr. 107/1996 prevede că lucrările care se execută pe ape sau care au legătură cu apele pot fi realizate numai în baza avizului de gospodărire a apelor şi, respectiv, notificării emise de Administraţia Naţională ”Apele Române”; la punerea în funcțiune, este nevoie de autorizație de gospodărire a apelor.
Ministerul a ajuns la concluzia că este nevoie de ”o analiză referitoare la influența obiectivului ce se realizează pe ape sau în legătură cu apa asupra stării/potențialului ecologic al corpurilor de apă. Această analiză este impusă și de solicitarea Comisiei Europene de emitere a unei declarații privind impactul asupra stării corpurilor de apă pentru proiectele majore finanțate din fonduri europene”, se arată în Referatul de aprobare.
Documentul atrage atenția asupra ”interesului particular” generat de realizarea de microhidrocentrale; numai că acestea sunt realizate în zone de munte, cu potenția hidroenergetic, multe dintre acestea fiind declarate arii protejate, ”ceea ce a făcut ca inevitabil dezvoltarea de microhidrocentrale să interfereze şi să prezinte un risc pentru speciile protejate din aceste arii naturale. Totodată, construcția de microhidrocentrale poate conduce la modificări hidromorfologice ale albiilor cursurilor de apa, iar acest impact poate afecta starea corpurilor de apă. În plus, acest impact poate fi amplificat de
amplasarea mai multor microhidrocentrale pe acelaşi curs de apă. Astfel se ajunge în situația în care este afectată continuitatea cursului de apă, cu efecte asupra speciilor migratoare, sau reducerea semnificativă a debitelor de apă în aval de amplasamentul microhidrocentralelor ceea ce afectează ecosistemele acvatice”, precizează Raportul de aprobare.
Ca să ”remedieze disfuncționalitatea” constatată în reglementarea realizării de microhidrocentrale sau de alte investiții cu impact asupra resursei de apă, s-a ajuns la concluzia că este nevoie, pentru avizare, de prezentarea raportului evaluării adecvate, plus o analiză a influenței pe care aceste investiţii le au asupra corpurilor de apă inclusiv analizarea impactului cumulativ cu alte lucrări existente în zona unor astfel de investiţii.
Infringement
Problema construirii de microhidrocentrale în arii protejate a fost pusă cu mai mulți ani în urmă, fără ca autoritățile să ia vreo măsură. Cel mai mediatizat caz este cel al construirii de microhidrocentrale de-a lungul Transfăgărășan, pe râurile Capra, Buda și Otic. În cele din urmă, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, pentru dezastrul pe care microhidrocentralele l-au făcut în ariile protejate, sub ”oblăduirea” autorităților.
În prezent, avântul construirii de microhidrocentrale aproape a dispărut, pentru că și sprijinul pentru energiile regenerabile s-a diminuat drastic. De aceea, noile impuneri referitoare la prezentarea documentelor privind impactul construcțiilor pe ape nu mai au nicio relevanță în prezent.
