E
xecutivul a aprobat, în ultima şedinţă, un set de reglementări privitoare la centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) cu putere instalată mai mare de 15 MW, aceste obiective fiind de interes naţional şi declarate de utilitate publică. Printre acestea se numără şi aceea privitoare la faptul că aceste hidrocentrale nu vor plăti apa uzinată. De fapt, nu se va plăti apa care ”o urcă” în lacul de acumulare.
De asemenea, lucrările de realizare a acestor centrale sunt declarate, la rândul lor, de interes naţional şi de utilitate publică, încadrându-se în criteriile prevăzute de art. 14 din Legea 255/2010.
Potrivit Executivului, în lipsa acestor reglementări, investiţiile în acest gen de centrale ar fi descurajate, ca urmare a unor taxe foarte mari.
”Prin efectele benefice pe care le atrage asupra creşterii siguranţei SEN şi datorită stimulării investiţiilor, actul normativ generează importante beneficii economice şi sociale”, se arată într-o informare a biroului de presă al Guvernului.
Ordonanţa adoptată vizează unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.
Reamintim, prima amenajare hidroenergetică cu acumulare prin pompaj din România, care cuprinde cascada de hidrocentrale de pe râul Olt de la Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni, care aparţin Hidroelectrica, a fost pusă în funcţiune la începutul lunii mai 2014. La acel moment, Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a arătat că în retehnologizarea acestei cascadei de hidrocentrale de pe Oltul inferior au fost investiţi 400 de milioane de euro şi sunt centrale hidroelectrice care funcţionează în regim dublu, reversibil, turbină – pompă. Aceasta este o premieră tehnică pentru România, fiind primele hidroagregate din ţară reversibile. Ele asigură o putere disponibilă de 285 MW în regim de turbină şi 200 MW în regim de pompaj.
Pe de altă parte, acum o săptămână, Departamentul pentru Energie a iniţiat un proiect de Ordonanţă pentru declararea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj drept obiective de interes strategic naţional, practic, pentru a scuti viitoarea hidrocentrală Tarniţa de plata unor taxe şi contribuţii.
“Energia electrică consumată de CHEAP (n.r. – centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj) în procesul de funcţionare în regim de pompaj, în scopul stocării energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, constituie un consum propriu tehnologic al acesteia”, se arăta în proiectul de ordonanţă. Totodată, pentru consumul propriu tehnologic nu se achiziţionează certificate verzi şi nu se plăteşte taxa de cogenerare.
“Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale, pentru energia consumată în regim de pompaj”, mai menţiona proiectul de ordonanţă.
În plus, operatorul centralei Tarniţa se exceptează de la plata tarifului de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale, precum şi de la plata apei uzinate către Administraţia Naţională Apele Române. Pentru comparaţie, Hidroelectrica plăteşte anual aproximativ 80 milioane de euro pentru apa uzinată.
În proiect se mai notează că este nevoie de avizul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a ordonanţei.
