O singură companie a participat în Parlament la reexaminarea cerută de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor la Legea energiei electrice, după ce parlamentarii deja adoptaseră doar amendamentele propuse de acea companie, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). În comunicat nu se precizează numele companiei, însă se pare că este vorba despre Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO). De altfel, sindicalişti din cadrul CE Oltenia au participat nu numai la dezbateri în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat, ci şi la votul în plenul celor două camere. Presa gorjeană chiar a publicat şi fotografii cu aceştia, pe care le reproducem şi noi. Singura “cale de atac” a preşedintelui Iohannis a rămas contestarea la Curtea Constituţională a modificărilor. Dacă nu se va adresa Curţii Constituţionale, preşedintele va trebui să le promulge. Totuşi, pentru ca aceste modificări să poată fi aplicate, este necesar ca ANRE să aprobe legislaţia secundară, iar Opcom (“bursa” de energie) să pună la punct o nouă platformă de tranzacţionare, numai pentru producători, în care aceştia să poată cumpăra şi vinde energie, astfel încât să se realizeze un mix energetic. Eventual, Opcom ar putea introduce o platformă secundară, astfel încât la acest mix energetic format de către producători să aibă acces şi furnizorii. În continuare, însă, producătorii nu au acces direct la exportul de energie electrică, cel puţin la cel pe termene mai lungi.
Legislativul a aprobat, în luna iunie, mai multe modificări la Legea 123/2012 (legea cadru a energiei electrice şi gazelor naturale), însă preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare.
„Cu toate că Preşedinţia a solicitat reexaminarea modificărilor, acestea au fost readoptate de Plenul Parlamentului, aproape identic cu varianta iniţială, în pofida semnalelor autorităţilor şi AFEER”, se arată în comunicatul Asociaţiei.
Reamintim, şi Guvernul a transmis Parlamentului un punct de vedere în care afirmă că nu susţine adoptarea acestei legi. Şi președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu, declara că posibilitatea care se acordă producătorilor de energie de a încheia contracte între ei, prin modificarea adusă legii, “poate genera din nou abuzuri, în contexul în care istoria ne-a arătat că nu putem avea încredere în comportamentul lor (n.r. – contractele dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi” din energie)”. Chirițoiu a spus că „trebuie să continue să existe anumite restricţii în activitatea producătorilor, cel puţin pentru o perioadă de timp”. “Într-o lume normală, în care ai producători privaţi, bine conduşi, care îşi văd de treaba lor şi încearcă să-şi maximizeze profitul, i-ai lăsa să facă aproape orice. De ce suntem foarte intervenţionişti în România? Pentru că producătorii de electricitate sunt majoritar de stat şi istoria ne-a dovedit că nu sunt foarte grijulii cu banii statului. Din acest motiv nu îi lăsăm să facă o serie de lucruri, să vândă direct, ci îi obligăm să vândă pe bursă, pentru că nu avem încredere în ei. Istoria ne-a arătat că nu putem să avem încredere că se comportă responsabil, corect şi cu grijă pentru banul statului şi interesul cetăţenilor. Şi atunci, pentru o perioadă cel puţin, cred că trebuie să rămânem mai restrictivi, mai intervenţionişti în acest domeniu, să nu permitem lucruri care ar putea duce la abuzuri, aşa cum s-a întâmplat în trecut”, a subliniat Chiriţoiu.
“Apreciem că punerea în aplicare a noilor modificări poate crea premisele unor interpretări şi aplicări abuzive ori eronate. Ne exprimăm surprinderea faţă de modul în care s-a decis aprobarea unor amendamente care – în opinia noastră – pot produce controverse şi pot crea disfuncţionalităţi pe piaţa energiei”, declară, la rândul lor, reprezentanţii AFEER.
Formulări vagi, nejustificate, care mai mult încurcă
Ei au arătat că, deşi au venit cu propriile amendamente la modificarea legii, Parlamentul a luat în consideraţie doar punctul de vedere al unei singure companii. „Reprezentanţii AFEER au participat activ la toate consultările ce au fost organizate la Parlament, au venit cu propriile amendamente, pentru ca, apoi, propunerile să nu fie luate în considerare. Mai mult, am constatat că, intempestiv, au fost luate în dezbatere şi aprobate anumite propuneri venite, conform informaţiilor mass media, din partea unei singure companii, aceste noi reguli putând afecta activitatea furnizorilor de energie electrică. În plus, la dezbaterile privind reexaminarea legii au fost prezenţi, conform informaţiilor noastre, doar reprezentanţii aceleiaşi companii, niciun alt participant la piaţă nefiind invitat”, au mai spus furnizorii de energie.
Prin modificările aduse la Legea 123/2012, se conferă dreptul producătorilor de a încheia contracte cu alţi producători, realizând un mix energetic, în scopul de a oferta apoi energia electrică pe piaţa internă sau la export, dar cu respectarea „art. 28 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare”.
„Se remarcă faptul că art. 28 din Legea nr. 123/2012, la care se face trimitere în mod expres, reglementează obligaţiile producătorilor de energie electrică, iar lit. c a acestui text de lege prevede obligaţia acestora de a oferta public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă. AFEER consideră că între cele două dispoziţii ale legii există o incompatibilitate evidentă, ceea ce va conduce la interpretări şi disfuncţionalităţi pe piaţă”, se mai arată în comunicat.
O altă modificare adusă legii vizează publicarea atât a preţurilor, cât şi a cantităţilor stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de energie electrică, iar pentru contractele de pe piaţa reglementată sau de export – publicarea integrală a acestora, cu precizarea că se va realiza în conformitate cu reglementările ANRE.
„Considerăm că nu se justifică transmiterea acestor informaţii la OPCOM şi obligarea acestuia de a le face publice, fiind vorba despre tranzacţii derulate pe pieţe pe care nu le operează. Participanţii la piaţă transmit deja către ANRE informaţiile referitoare la tranzacţii, în baza regulamentului REMIT. Reprezentanţii AFEER atrag atenţia asupra faptului că toate contractele încheiate, în special cu partenerii externi, pe baza contractului standard de furnizare a energiei agreat la nivel european (contract EFET-European Federation of Energy Traders) conţin clauze de confidenţialitate, precum şi sancţiuni, care merg până la rezilierea contractului în caz de nerespectare a prevederilor contractuale”, se mai arată în comunicatul AFEER.
„O formulare vagă se regăseşte în textul care vizează promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod, astfel încât să se obţină cel mai mic preţ posibil la consumator. Preţul practicat pe piaţă este cel care dă măsura eficienţei şi competitivităţii, fiind evident că fiecare participant la piaţă are ca principal obiectiv practicarea preţului cel mai mic, astfel încât o prevedere expresă în acest sens nu are o justificare evidentă, ci, mai mult, creează premisele unor posibile abuzuri ori interpretări eronate”, precizează Ion Lungu, preşedintele AFEER, citat în comunicat.
Singura modificare cerută de Preşedinţie şi aprobată de Camera Deputaţilor se referă la menţinerea stocurilor. Acum, articolul prevede că producătorii au obligaţia „să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru asigurarea siguranţei SEN (n.b. – singura modificare operată de parlamentari faţă de variantă iniţială transmisă la promulgare) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice, care se remunerează conform cu reglementările în vigoare”.
AFEER atrage atenţia că o astfel de propunere este de natură să genereze creşterea preţurilor la consumatorul final, aceeaşi activitate urmând a fi plătită de două ori. Costurile care rezultă din această obligaţie sunt deja incluse în preţul de vânzare a energiei electrice practicate de către fiecare producător.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 18 octombrie, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012.
La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, declara că modificările aduse Legii Energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuşi aceştia până acum.
„Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producţia de energie, adică cei care folosesc cărbunele – obligaţi fiind să funcţioneze în condiţii exclusiv de piaţă, condiţii care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul – au fost dezavantajaţi din start, împărţind capacităţile de producţie pe tipuri de combustibil. Li se oferă o şansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaş, acela de a putea să-şi construiască propriul mixt de producţie de energie, astfel încât el să facă faţă unui preţ concurenţial, adică să-şi menţină statutul de participare pe platforma concurenţială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează şi cum o mixează, să o pună pe platforma concurenţială, pe OPCOM, şi această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea”, a spus Iancu.
