Acasă Stiri InterneGaze Redevențele au adus peste 300 milioane euro la buget

Redevențele au adus peste 300 milioane euro la buget

de M G

Anul trecut, taxele și redevențele pe care le percepe Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) au adus aproximativ 1,5 miliarde de lei (circa 315 milioane euro) la buget. Surse din piață au declarat că majoritatea banilor, aproximativ 75% – 80%, a provenit din redevențele plătite de companiile din domeniul petrol și gaze (1 – 1,2 miliarde de lei). Reamintim, ANRM se finanţează numai de la buget, iar banii încasați merg la stat. De altfel, salariul mediu net al unui angajat al Agenţiei este în jur de 4.000 de lei, acesta fiind și motivul pentru care sunt 24 de posturi neocupate, pentru că nu se prezintă nimeni la concursurile organizate. De ani de zile, Focus Energetic militează pentru transformarea ANRM din agenție, în autoritate! Sunt instituții care administrează, reglementează și supraveghează diferite piețe, de miliarde de euro (precum piața bancară, energetică etc.), emit acte normative (precum ordinele), au un singur “patron” – Parlamentul și se auto-finanțează. De exemplu, Banca Națională a României (BNR) reglementează și supraveghează piața monetară și valutară, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) – piața energetică, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – piața mobiliară, bursieră și a pensiilor private, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) se ocupă de piața comunicațiilor. O piață de alte miliarde de euro anual este cea a resurselor naturale (de la țiței, gaze naturale, cărbune, la nisip, pietriș, marmură, aur, cupru etc.). Și totuși, această piață nu este reglementată și supravegheată de o autoritate, ci de o agenție, aflată în subordinea Guvernului! Ar trebui ca și ANRM să devină autoritate, în subordinea Parlamentului! Mai ales că ANRM stabilește prețul de referință la care se calculează redevențele la petrol și gaze. De asemenea, gestionează 432 de licențe și, în plus, în curând va începe Runda XI a concesiunilor pentru hidrocarburi. Și, din toate aceste cauze, este posibil ca ANRM nu aibă suficienți angajați pentru a-și desfășura activitatea!

La înființare, ANRM avea 280 de angajați. În prezent, are 126 de posturi, dar doar 102 sunt ocupate. Criza de personal este evidentă! “Nu sunt atraşi de salariile de 6000 de lei brut (4000 de lei net), în condiţiile în care se cere experienţă şi studii aprofundate. Preferă să lucreze în privat”, au declarat surse din piață.

Au fost câteva încercări de schimbare a statutului ANRM prin Legea Minelor, trei variante au ajuns în dezbaterile Camerei Deputaţilor, însă acolo s-au blocat. În trecut, potrivit Legii Petrolului, 20% din taxele de exploatare mergeau la ANRM. În 2012, însă, Guvernul Boc a abrogat această reglementare.

O altă modificare legislativă necesară în domeniul resurselor minerale se referă la cea privind secretele de serviciu.

Surse din piață ne-au declarat că reprezentanții ANRM au avut mai multe întâlniri cu patronatele din minerit şi s-a ajuns la concluzia că informaţiile clasificate ca secret de serviciu determină un anume blocaj în activitate. De aceea, ANRM vrea să schimbe regimul la nivel de secret de serviciu pentru anumite minerale – materiale de construcţii, roci utile, inclusiv pentru anumite categorii de date pentru petrol şi gaze. Este deja pregătit un act normativ care a fost trimis către toate instituţiile abilitate şi va fi lansat, în curând, în dezbatere publică. Totuși, nu vor fi desecretizate secretele de stat şi secretele de stat de importanță deosebită (SSID), pentru că vizează interesul naţional.

Aproape 16 km de arhivă se mută în patru locuri

ANRM are, în prezent, o arhivă care s-ar putea întinde pe 15,7 km, plasată în 66 de locaţii în toată ţara, pe care vrea să o centralizeze în doar 4 locații: la Romaero – 70% (prin încheierea unui contract de comodat), o parte la Băneasa, o parte la Casa Presei Libere şi o altă parte la sediul actual din Piaţa Romană.

De altfel, actuala conducere a ANRM a renunţat la clădirea companiei Prospecţiuni din strada Caransebeş, care fusese dată în plată statului român şi unde trebuia să fie mutat noul sediu ANRM. Clădirea era mult prea mare pentru necesitățile agenției. În plus, cheltuielile de întreţinere erau de nouă ori mai mari decât în actualul sediu.

din aceeasi categorie