Încă o dată, acordul de mediu pentru finalizarea proiectului hidroenergetic de la Răstolița a fost suspendat și, în consecință, soarta investiției este incertă. De data aceasta, de către Curtea de Apel Cluj, la solicitarea a două organizații neguvernamentale. Este drept, suspendarea este provizorie, până la finalizarea judecării pe fond a cauzei. Anunțul a fost făcut pe ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. Amenajarea Hidroenergetică Răstolița este cel mai semnificativ exemplu în care o investiție pornită pe vremea lui Ceaușescu nu este terminată nici acum, lipsa banilor fiind înlocuită de o dispută de mediu între stat și organizații neguvernamentale.
„Astăzi, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990. Alături de ministrul mediului, Mircea Fechet, împreună cu echipele noastre, am muncit zile și nopți pentru a debloca acest proiect. Nu renunțăm și le mulțumim tuturor celor care cred în misiunea noastră de a avea o țară independentă energetic, cu energie sigură, ieftină și curată”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
„Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie <temporară>, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, și-a manifestat optimismul demnitarul.
Potrivit acestuia, „în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro”, a atras atenția Burduja, care a precizat că valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1,451.915 miliarde de lei, „sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”.
Fondul problemei, adică legalitatea acordului de mediu, va fi judecat pe 24 iunie 2025. „Vom demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum am reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică”, a spus Burduja.
„Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, își termină mesajul ministrul Energiei.
Pe 3 aprilie 2025, Guvernul a adoptat hotărârea prin care suprafața necesară finalizării proiectului hidroenergetic de la Răstolița a fost scoasă din fondul forestier. Era actul normativ care debloca proiectul.
Bucuria ONG-urilor
Potrivit site-ului Curții de Apel Cluj, Asociaţia Declic și Asociaţia Bankwatch România-Filiala Cluj au cerut în instanță suspendarea executării Acordului de mediu nr. 6/2024 emis de Agenția pentru protecția Mediului Mureș. În primă instanță, cererea ONG-urilor a fost respinsă, pentru ca, în recurs, să li se aprobe.
Cum era de așteptat, cele două ONG-uri au salutat decizia instanței de la Cluj.
„Felicităm decizia de astăzi a instanței, care vine ca o gură de aer proaspăt pentru natura de la Răstolița. Este un nou pas important în atenuarea unui fenomen anormal în România, prin care autoritățile responsabile cu protecția mediului își confundă rolul cu interesele beneficiarilor unor astfel de proiecte”, a declarat Vlad Popescu, directorul Bankwatch România, potrivit unei informări publicate pe site-ul Declic.
„Procesul s-a desfășurat sub presiunea miniștrilor energiei și mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet, care au atacat în mod constant cele două organizații pentru că au solicitat verificarea legalității acestor proiecte învechite”, susține postarea.
Potrivit postării, „contestația a semnalat grave deficiențe în întreg procesul de autorizare – de la o evaluare incompletă a impactului asupra mediului, până la încălcări procedurale grave. Printre acestea se numără și includerea în acordul de mediu a unor lucrări rămase de executat, pentru care s-a încercat evitarea altor procese de autorizare. De asemenea, autoritățile de mediu au nesocotit în mod flagrant procedura de consultare a publicului. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât zonele vizate se află în arii naturale protejate și au un rol vital în prevenirea inundațiilor și a reducerii poluării. Mai mult, siturile Natura 2000 din zonă sunt vitale pentru specii protejate”, se precizează în postare.
