Raport Concurență: România, cea mai mare ieftinire a benzinei în UE

România a înregistrat cea mai mare reducere din Uniunea Europeană la prețul benzinei la pompă, de 23,7%, de la mijlocul anului 2014 și până în luna iulie a acestui an, în timp ce prețul motorinei la pompă s-a redus cu 23,48%, fiind a treia cea mai mare ieftinire din UE, de în perioada analizată, pe fondul scăderii preţurilor la petrol la nivel internațional, arată un raport prezentat de Consiliul Concurenței. 

Astfel, prețul mediu al unui litru de benzină la pompă, în România, era de 1,105 euro la începutul lunii iulie a acestui an, față de 1,448 euro la 30 iunie 2014. A doua și a treia cea mai mare reducere din UE, după România, s-au înregistrat în Polonia (de 23,15%) și în Bulgaria (22,49%). La polul opus, cele mai mici reduceri le-au operat Portugalia și Malta (11,99% și respectiv 11,11%).

Reducerea medie în UE, în perioada analizată, privind prețul benzinei cu taxe, a fost de 17,01%.

De asemenea, în ultimii doi ani, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere din Uniunea Europeană la motorina comercializată în benzinării, de 23,48%, după Bulgaria (29,36%) și Polonia (25,67%).

Prețul mediu al unui litru de motorină în benzinăriile din România era de 1,102 euro, la începutul lunii iulie a acestui an, comparativ cu 1,44 euro la 30 iunie 2014.

De cealaltă parte, Franța și Suedia au raportat cele mai mici reduceri ale prețului benzinei cu taxe, de 13,94% și respectiv de 12,42%, în timp ce media în UE a fost de 19,30%.

La data de 4 iulie 2016, prețurile practicate în România pentru benzina și motorina vândute în benzinării erau sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană.

”Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi ocupă un loc important în ansamblul economiei româneşti, atât din perspectiva consumatorilor, cât şi a impactului asupra altor sectoare, Consiliul Concurenţei monitorizând sistematic funcționarea acestei pieţe”, a declarat președintele autorității, Bogdan Chirițoiu.

Caracteristicile principale ale sectorului privind comercializarea carburanților nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopo, arată raportul.

Cea mai mare parte a acestei piețe este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere: OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR şi NIS.

”În primul semestru al anului 2016 prețurile la benzina fără taxe au scăzut semnificativ (comparativ cu cele practicate în alte state membre). Totuși, prețurile practicate la benzina cu taxe au rămas relativ constante (raportat la cele practicate în alte state membre)”, se mai arată în raportul autorității de concurență.

De asemenea, în plus faţă de acţiunile de investigare şi sancţionare derulate în sectorul carburanţilor, Consiliul Concurenței a propus un set de măsuri și acțiuni, pentru a stimula concurența pe piața carburanților, între care și creearea unei baze de date și a unei aplicații web/mobile pentru compararea prețurilor la carburanți.

Consiliul Concurenței recomandă totodată Ministerul Transportului instalarea, la intrarea pe fiecare autostradă, a unor panouri de informare care să conțină date precum numele companiei care deține benzinăria, poziția la care se află pe autostradă (de exemplu, la kilometrul 77) și prețurile practicate la carburanți.

În plus, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri ar trebui să publice rezultatele controalelor efectuate cu privire la calitatea carburanților.

Autoritatea de concurență mai propune și creșterea ofertei pe piața carburanților, de exemplu prin intrarea pe piața carburanților a marilor lanțuri de hiper/supermarketuri prezente în România.

De asemenea, ar trebui redusă și perioada de autorizare a construcției de noi benzinării, fapt ce ar creşte presiunea concurenţială asupra companiilor din sector.

Altă soluție propusă a fost eliminarea barierelor la intrarea pe piața carburanților.

Tarifele RCA, aprobate

Consiliul Concurenței a avizat Hotărârea de Guvern care stabilește tarifele maximale pentru poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA). Autoritatea de concurență a publicat joi un raport care arată că nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România rămâne încă redus față de majoritatea statelor europene, chiar și față de cele din regiune.

Cu toate acestea, o primă constatare se referă la avansul pe care sectorul asigurărilor auto l-a avut în ultimii ani, avans datorat subscrierilor pentru asigurările auto de răspundere civilă, ”în contrast evident cu reducerea subscrierilor pentru asigurările auto facultative în perioada 2011-2014 și stagnarea din 2015”, se menționează în raport.

Potrivit acestuia, tendința de concentrare, numărul de societăți care practică asigurări RCA în scădere, obligativitatea deținerii RCA și faptul că unii asigurători evită anumite categorii de asigurați mai riscanți practicând prețuri mult mai mari, ”creează premisele apariției fenomenului cunoscut sub denumirea de ‘efectul de umbrelă’ (o situație caracteristică, în general, piețelor cu structură de oligopol unde firmele mai mari, prin stabilirea unor prețuri ridicate, creează loc pentru companiile mai mici să opereze profitabil sub nivelul acestora, n.r.)”, mai arată documentul.

De asemenea, începând cu ianuarie 2005 până în august 2016, se remarcă reducerea constantă a numărului de societăți, atât în cazul asigurărilor auto facultative, cât și în cel al asigurărilor de răspundere civilă a autovehiculelor.

Astfel, numărul de asigurători CASCO scade de la 31 la începutul anului 2005 la 20 de societăți autorizate în semestrul 2 al acestui an, în timp ce numărul de asigurători RCA scade, în aceeași perioadă, de la 17 la 9 societăți autorizate.

Raportul arată totodată continuarea tendinței de ușoară creștere a gradului de concentrare în segmentul asigurărilor auto facultative de tip CASCO din perioada 2011-2015. Primele cinci societăți ce oferă asigurări auto facultative controlează peste 80% din total, începând cu 2014, pentru ca în iunie 2016 să ajungă la 86%. Iar primele șapte societăți active în acest segment al asigurărilor auto acoperă peste 96% din subscrieri, fiind un indiciu al caracterului oligopolist al asigurărilor auto facultative.

Dar și segmentul asigurărilor obligatorii RCA pare să prezinte anumite trăsături oligopoliste, întrucât primii șapte jucători activi controlează peste 90% din totalul subscrierilor începând cu iunie 2015.

În iunie 2016, asigurările obligatorii de răspundere civilă auto reprezentau aproape 72% din totalul subscrierilor pentru asigurări auto, de la aproximativ 49% în anul 2011.

În același timp, valoarea cheltuielii medii pentru asigurări auto în România în anul 2014 (50 de euro/locuitor), în ușoară creștere față de 2013 (47 de euro/locuitor), se află la un nivel similar doar cu cea întâlnită în Ungaria și Turcia (49 de euro/locuitor), în timp ce în alte state din regiune acest indicator înregistrează valori multe mai ridicate: Bulgaria (70 de euro/locuitor), Polonia (82 de euro/locuitor) și Slovacia (95 de euro/locuitor).

”În sectorul asigurărilor auto, Consiliul Concurenţei a finalizat la începutul acestui an o anchetă sectorială prin care au fost identificate o serie de disfuncţionalităţi, în special în ceea ce priveşte piaţa RCA. Multe dintre propunerile formulate pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate în urma anchetei sectoriale, au fost preluate în reglementările recente care vizează această piaţă”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

De asemenea, nivelul relativ constant al gradului de penetrare a asigurărilor auto din perioada 2011-2015, situat în jurul valorii de 0,7%, arată că tendința ascendentă a subscrierilor pentru asigurările auto a urmat ritmul susținut de creștere a produsului intern brut (PIB) din această perioadă.

România este pe ultimul loc în clasamentul european în ceea ce privește numărul de vehicule pentru pasageri la mia de locuitori, cu 264 de mașini. Pe primele locuri în UE la acest capitol se află Malta și Finlanda, cu 788 și respectiv 695 de vehicule la mia de locuitori.

Românii cumpără doar ce-i recomandă medicul

De asemenea, potrivit unei analize a Consiliul Concurenței, un procent de 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială de medicamente, ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială.

În anul 2014, cheltuielile cu promovarea şi publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 milioane lei, în scădere cu circa 6% faţă de cele înregistrate în anul 2011, arată un raport publicat joi de autoritatea de concurență.

În medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5% din cifra de afaceri.

În ceea ce priveşte cota de piaţă redusă a medicamentelor generice, în fața celor inovative, acest fapt se poate datora reglementărilor în vigoare, sau eforturilor depuse de către anumite companii pentru a îşi menţine avantajele competitive pe piaţă.

În total, în anul 2014, companiile au raportat ca vizaţi un număr mai mare de 100.000 de medici de familie. Având în vedere că în România există circa 11.000 medici de familie, rezultă un număr mediu de 10 companii producătoare de medicamente care sau adresat unui medic, în anul 2014.

”În ceea ce priveşte medicii targetaţi în funcţie de tipul companiei, a rezultat că producătorii de medicamente inovative se adresează unui număr de circa 2 ori mai mare de medici (217.313), în comparaţie cu producătorii de medicamente generice (107.313)”, arată raportul.

Referitor la cheltuielile/medic, acestea sunt uşor mai mari pentru companiile generice (circa 1.320 lei), faţă de 1.060 lei ale companiilor inovative. Cei mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti.

Consiliul Concurenţei consideră că medicii ar putea fi încurajați să prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare în cazul în care se încadrează într-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate faţă de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire.

Iar farmaciștii ar putea fi motivați să elibereze generice, dar o soluție ar fi ca structura remunerării farmaciștilor să facă rentabilă, din punct de vedere economic, eliberarea de medicamente generice (de exemplu, prin unifomizarea marjelor de distribuţie).

În cadrul anchetei sectoriale a fost analizată şi situaţia medicamentelor care au lipsit de pe piaţă, din cauză că o parte din ele erau exportate.

”În prezent, există încă farmacii integrate vertical care au o gestiune comună cu distribuitorul, existând astfel posibilitatea ca marfa să fie transferată de la farmacie către distribuitor fără a fi facturată”, arată Consiliul Concurenței.

Conform reglementărilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute, spun oficialii autorității.

”Ca urmarea a finalizării investigaţiei utile privind sectorul farmaceutic, am formulat o serie de propuneri şi recomandări ce au vizat în special îmbunătăţirea funcţionării pieţei, încurajarea prescrierii, eliberării şi consumului de generice, precum şi asigurarea disponibilităţii unor medicamente”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Concurenţa recomandă totodată monitorizarea mai eficientă a obligaţiei de serviciu public, de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producătorii trebuie să asigure, în primul rând, cantităţi suficiente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar distribuitorii să aprovizioneze cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare.

O practică semnalată de către farmacii constă în faptul că majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vând bine de achiziţionarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită.

Această vânzare legată afectează cashflow-ul farmaciilor şi abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piaţă. Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Sănătăţii introducerea în Legea sănătăţii, a unei prevederi ce interzice vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităţilor de distribuţie de medicamente.

Autoritatea estimează că va finaliza în total în acest an peste 20 de investigații.

”Dacă în raportul din 2015 remarcam dinamica pozitivă a indicatorilor macroeconomici şi anticipam o creştere a venitului disponibil al populaţiei, pe fondul reducerii fiscalităţii, menţinerii tendinţelor dezinflaţioniste şi relansării creditării, acum, constatăm că aceste aşteptări au fost confirmate pe parcursul ultimului an”, adaugă Chirițoiu.

Acesta spune că se remarcă o accelerare a creşterii economice, intensificarea eforturilor pentru implementarea reformelor structurale şi faptul că această creştere se regăseşte şi în bunăstarea populaţiei.

”Pe de altă parte, persistă problemele care vizează birocraţia excesivă, barierele de reglementare sau calitatea infrastructurii şi a serviciilor publice”, precizează șeful autorității de concurență.

În primele șase luni din acest an, Concurneța a iniţiat șapte investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă. Acestea vizează exploatarea/prelucrarea masei lemnoase, plăţile prin mesaje scurte date prin intermediul telefonului mobil, închirierea terenurilor aparţinând domeniului public al statului şi care fac parte din infrastructura portuară şi activităţi dependente de accesul în condiţii optime la infrastructura portuară, servicii de acces la infrastructura de comunicaţii, închirierea de spaţii de birouri situate în Bucureşti, dar și distribuţia angro şi en detail de medicamente.

O altă anchetă demarată vizează comercializarea produselor turistice şi/sau a pachetelor de servicii turistice din România.

De asemenea, în primul semestru al anului, au fost finalizate șapte investigaţii de încălcare a legislaţiei de concurenţă. Acestea au vizat: distribuţia şi comercializarea gazului petrolier lichefiat auto, lacuri şi vopsele (înţelegeri verticale), jocuri de noroc – slot machine şi lucrări de construcţii de drumuri.

Anul trecut, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigații privind posibile încălcări ale legislației de concurență, ce vizau sectorul energiei sau cel al telecomunicaţiilor, şi investigația sectorială privind serviciile aeroportuare (serviciile de catering și handling aferente acestora).

Tot în 2015, au fost declanşate 13 investigații privind posibile încălcări ale legislației de concurență, principalele sectoare vizate fiind sectorul financiar, sectorul serviciilor comunitare de apă şi canalizare și sectorul energiei electrice.

Cea mai mare parte a investigațiilor privind posibila încălcare a legislației de concurență declanșate în 2015 vizează înțelegeri anticoncurențiale orizontale (carteluri), respectiv 39%. Valoarea totală a amenzilor impuse anul trecut a fost de 239,68 milioane lei (53,9 milioane euro ).

Nivelul acestor sancțiuni a înregistrat o creștere considerabilă față de nivelul total al sancțiunilor din anii precedenți (de 1,3 ori mai mare decât în anul 2014, de aproape trei ori mai mare decât în 2013 și de circa opt ori mai mare decât în 2012).

Poșta, listată în doi ani

Poșta Română se află pe drumul cel bun și există șanse să o vedem stabilizată și listată la bursă într-un an-doi, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

”Poșta pare să fie pe un traseu bun,  avem șanse să o vedem într-un an-doi de zile stabilizată și, un segment important, listată la bursă, ceea ce pentru noi am fi un semn că lucrurile intră în normal”, a declarat Chirițoiu, la prezentarea raportului privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie.

Compania Poşta Română, controlată de Ministerul Comunicaţiilor, ar putea primi în acest an o capitalizare de 50 milioane euro de la stat şi de la Fondul Proprietatea, pentru a-şi plăti datoriile.

În ceea ce privește CFR Marfă, șeful autorității de concurență spune că societatea va trebui să treacă printr-un program de eficientizare, dar care nu implică neapărat disponibilizări.

De asemenea, Consiliul Concurenței a primit în acest an două plângeri privind activitatea Portului Constanța, care acum se află în analiză, fiind a doua investigație în care portul este implicat.

De altfel, Consiliul Concurenţei a anunțat în septembrie că a sancţionat Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa cu amendă în valoare de 11,9 milioane lei (2,6 milioane euro) pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de pilotaj maritim.

Chirițoiu afirmă totodată că în acest an sunt mai multe companii care recunosc că au încălcat legea concurenței, față de anii anteriori.

ANRE: Curentul se ieftinește

Prezent la lansarea raportului Consiliului Concurenței, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț, a declarat că energia electrică s-ar putea ieftini, la consumatorul final, cu 1-2%, ca urmare a scăderii tarifului de distribuție.

Ministerul Energiei a publicat totodată în dezbatere publică un proiect prin care contribuţia consumatorilor pentru energia regenerabilă ar urma să crească de la 42 lei/MWh în acest an la 47 lei/MWh anul viitor.

Reprezentantul ANRE spune însă că această propunere nu va genera în final o scumpire a energiei electrice.

”S-ar putea să existe o creștere a cuantumului din factura finală care se va redistribui către susținerea de certificate verzi. Dacă va fi, nu va fi semnificativ. Nu prevedem la ora actuală o creștere a facturii pe această inițiativă”, a precizat Havrileț.

Acesta a subliniat că nu vede o scumpire a energiei electrice, ci dimpotrivă, electricitatea se va ieftini.

”Există și elemente pozitive, din punct de vedere al reglementării sectorului de distribuție, în zona de operare a rețelei, în care noi vedem încă o scădere de 1-2% pentru anul viitor. Chiar dacă ar veni un aport pentru certificatele verzi, ar putea fi compensat de această scădere. Noi avem în vedere ca pentru anul viitor, la nivel de operare, să avem o reducere de 1-2%, care ar putea în final să aducă o scădere, o ajustare negativă a facturii finale, practic o scădere a prețului cu 1-2%, chiar dacă certificatele verzi vor fi ajutate în sensul asigurării unui impact pozitiv în ceea ce privește recuperarea investițiilor din sectorul de regenerabile”, a adăugat Havrileț.

Întrebat de când ar putea scădea prețul, acesta a răspuns că, în mod normal, ar trebui din 1 iulie 2017.

”Avem în lucru la ora actuală calculul activității de operare, al unor elemente de cost, care ar putea reduce factura, nu extraordinar de mult, dar să fie o ajustare negativă, 1-2%, așa cum a fost la fiecare șase luni, în ultimii doi ani. În fiecare semestru, în ultimii doi ani, am avut o scădere de 1-2% a facturii. Și care va continua și de la 1 iulie”, a punctat șeful ANRE.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat în dezbatere de Ministerul Energiei, privind modificarea Legii 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile, impactul regenerabilelor pentru consumatorii finali va presupune o creştere a contribuţiei cu certificatele verzi de 12%, de la 42 lei/MWh în acest an la 47 lei/MWh în 2017.

Documentul arată că trebuie păstrat un echilibru între gradul de suportabilitate al consumatorilor și efortul financiar al producătorilor pentru menținerea în funcțiune a capacităților de energie regenerabilă.

”Am calculat care ar fi impactul suplimentar în factura lunară , cât urmează să plătească. Dacă se vor aproba măsurile și se vor implementa, pentru un consumator casnic cu un consum mediu , impactul nu va fi mare de 60 de bani plătit la factură. La un consumator industrial, care are un consum mai mare, ajunge la 3,3 lei”, a declarat joi secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu.

Valoarea minimă de tranzacţionare pentru un certificat va fi 25 de euro, iar cea maximă de 35 de euro, pentru perioada 2017 – 2031. În prezent, acestea se tranzacționează minim 27 de euro şi maximum 55 de euro.

De asemenea, se modifică durata de valabilitate a unui certificat verde, care va fi de la data emiterii certificatului până la 31 decembrie 2031, față de 12 luni, cum este în prezent.

Producători de energie cu biserici

La rândul său, prezent la eveniment, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, afirmă că societăți precum Complexul Energetic Oltenia are cimitire, biserici și străzi din care nu câștigă nimic, dar pe care le întreține, la care plătește impozite, ceea ce se vede în costul energiei produse. În opinia sa, trebuie eliminată această parte socială.

”Complexul Energetic Oltenia are o grămadă de active care nu sunt core-business (afacerea de bază, n.r.). Au cimitire, biserici, școli, clădiri, drumuri naționale. Le păstrează în patrimoniu, plătesc taxe, au obligația de a le întreține”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, în urma conferinței de lansare a raportului Consiliului Concurenței pe câteva sectoare din economie.

Aceasta subliniază că producătorul de energie nu încasează niciun ban din aceste activități.

”Provin care urmare a acestei activități de exproprieri pentru că ei își asumă obligativitatea să construiască – în momentul în care un sat se strămută dintr-o parte în alta – complexul energetic își asumă toate costurile legate de aceste strămutări”, spune Popescu.

Problema este că niciuna din autoritățile care le-ar lua nu vrea să plătească pentru ele.

”Statul nu poate da un activ dintr-o parte în alta fără o justă despăgubire”, mai spune Corina Popescu.

Sunt activități care nu au legătură cu domeniul lor de activitate, afirmă oficialul, care precizează că există și estimări făcute privind impactul acestor activități în afacerile societății, fără a preciza care este acest impact.

”Sunt niște bani care nu au legătură cu domeniul lor de activitate, dar care pun presiune pe ceea ce produc ei, în costul megawatt-ului aceste costuri se reflectă. Au multe alte costuri care nu ar trebui să fie acolo”, a adăugat Popescu.

Altfel, aceasta mai spune că, în extracția de cărbune, la Complexul Hunedoara costul cu resursa umană este 85% cu toate sporurile, iar la Complexul Oltenia este de 55%.

”Cu astfel de costuri nu vor supraviețui niciodată. Sigur, fiecare companie se bazează doar pe o singură sursă de producție, model unic în Europa. Sigur, asta se întâmpla în anul 2000, dar acum este 2016, companiile au avut bani de investiții, nu le-a oprit nimeni să facă investiții”, a precizat secretarul de stat.

Oficialul a mai spus că producătorii de energie Hidroelectrica și Nuclearelectrica au probleme, de exemplu Hidroelectrica plătește cel mai mare cost pe apa uzinată din Europa.

”Sunt două companii care simt presiunea pe prețul pieței. Vă dați seama că un preț de tranzacționare pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare, pe bursa OPCOM, componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare, n.r.) la 120 de lei e o presiune pe Nucleaelectrica și ea trebuie să se eficientizeze”, a precizat oficialul.

Aceeași situație se regăsește și la Complexul Energetic Oltenia, care are ”trei centrale pe firul apei și plătește de trei ori aceeași apă, acest lucru se vede în prețul MWh produs”, spune Corina Popescu.