Dezbaterile din cadrul conferinţei “Energia în priză” organizată de cotidianul Bursa au scos în evidenţă o situaţie deloc încurajatoare a sistemului energetic naţional: o imagine „uşor dezastruoasă”! Mai mult, unii specialişti susţin că se fac pariuri în cât timp România va intra în black out (n.r. – adică va rămâne în beznă)!
Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a declarat că situaţia cu care se confruntă companiile de utilităţi din energie este una dramatică, în ciuda asigurărilor şi statisticilor pe care le oferă autorităţile statului, fie prin Ministerul Energiei, fie prin intermediul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). Aceasta a susţinut că, din cauza factorilor politici, guvernamentali, companiile din domeniul energetic nu au reuşit să se ridice la aşteptările consumatorilor, care erau destul de mari după iniţierea procesului de privatizare şi de deschidere a pieţei energiei demarat în perioada anilor 2004-2005.
„Ce s-a făcut cu banii din privatizări? Banii s-au dus în alte direcţii decât cele în care era nevoie de ei. Suntem într-o situaţie destul de delicată, deoarece este vorba despre suportabilitatea facturii de energie, în care tariful de transport şi cel de distribuţie reprezintă o treime din valoarea totală. Această valoare a cunoscut o componentă încasată de stat, prin dări şi alte taxe, care au crescut şi care sunt plătite de consumator, inclusiv casnic”, a spus Silvia Vlăsceanu.
Companiile de utilităţi din energie sunt nemulţumite că, în acest moment, nu există o strategie economică şi energetică din partea ministerului de profil. Conform lor, strategia energetică viitoare trebuie să aibă la bază o strategie de dezvoltare economică şi de dezvoltare a unor sectoare industriale şi să prevadă reducerea pierderilor din reţele. „Sistemul energetic merge în aceeaşi direcţie. Deja se fac pariuri cât va dura până la un black-out, până la căderea lui, iar unii dintre operatori susţin că maximum 3 sau 4 luni. Lucrurile merg din inerţie în sistemul energetic”, a mai spus reprezentanta ACUE.
Aceasta a atins şi subiectul consumatorilor vulnerabili, susţinând că o treime din populaţie se află în stadiu avansat de sărăcie energetică. Acest lucru a fost cauzat de amânarea aplicării legii 196/2016, în care se stipula venitul minim de incluziune şi consumatorul vulnerabil, precum şi de amânarea generalizării contorizării individuale a consumatorilor vulnerabili şi a tuturor consumatorilor casnici, activitate care nu a fost finalizată nici până acum.
Directorul ACUE şi-a exprimat speranţa că toţi decidenţii vor înţelege ce se poate face şi ce este realizabil, cu condiţia ca în centrul politicii energetice să fie pus consumatorul.
Viorel Gafiţa: “Ne apucă jalea”
“Ani de zile, foarte mulţi decidenţi au invocat lipsa unei strategii energetice în momentul în care nu se făceau investiţii. Dar, practic, toată lumea de la nivelurile executive (n.r. – ale companiilor, în special cele deţinute majoritar de stat) a împins decizia în sus şi toată lumea se uită la factorul politic. Vreau să vă spun că ablitatea factorului politic de înţelegere a fenomenului este evident mai redusă decât a celor care se ocupă zi de zi de acest domeniu”, a declarat Viorel Gafiţa, preşedinte Romelectro.
Potrivit acestuia, în momentul de faţă, compania pe care o conduce are comenzi în valoare de circa 300 milioane de euro, ceea ce, pentru Romelectro, este o cifră promiţătoare. „Problema este că orizontala este deteriorată (n.r. – companiile). Dacă facem o analiză a sănătăţii economico-financiară a contractorilor care activează în domeniul energetic, vom avea cu toţii o imagine uşor dezastruoasă”, a mai spus Viorel Gafiţa.
Acesta a completat că, tot la o conferinţă Bursa, de acum doi-trei ani, declara că Romelectro lucrează cu 3-5 contractori aflaţi în insolvenţă sau în incapacitate de plată. “Acum situaţia este şi mai complicată!”, a afirmat preşedintele Romelectro. Dar, a completat că, totuşi “contractorii au optimismul necesar în a-şi planifica alocarea de resurse, pregătirea de specialişti, pentru că există programe de investiţii din ce în ce mai clare şi mai evidente”.
„Sigur că există factori limitativi, de plidă cantitatea de specialişti (…). Uitaţi-vă la câte institute sau firme de proiectări mai sunt în viaţă. Ne apucă jalea! Sunt firme mai mici, care oferă răspunsuri punctuale, dar care nu oferă soluţii complexe, cu o interdisciplinaritate clară, cu capacitatea de a răspunde simultan la mai multe probeleme prompt şi exigent. Nu mai există, în ţara noatră, firme care să ofere astfel de servicii”, a completat Viorel Gafiţa.
CET-urile din Bucureşti vor ieşi din funcţiune în doi ani
Faptul că majoritatea CET-urilor din Capitală vor ieşi din funcţiune în anul 2020 înseamnă că vom stinge lumina în Bucureşti, este de părere Ovidiu Demetrescu, expert în energie. Acesta a apreciat că, pentru punerea în funcţiune a unui CET este nevoie de circa trei şi nu mai avem acest timp la dispoziţie. Investiţiile în energie presupun o perioadă de până la cinci ani, a completat domnia sa.
Potrivit acestuia, avem bani pentru investiţii în sectorul energetic, există resurse, dar nu sunt folosite: „SAPE a câştigat din despăgubirile cu ENEL peste 400 de milioane de euro, bani care, în mod teoretic, ar fi trebuit investiţi în domeniul energiei. Pentru acest lucru a fost creat SAPE – ca un fond de investiţii în industria energetică. Eu nu am văzut vreo redirecţionare a acestor fonduri în energie. Probabil au luat alt drum, cel al dividendelor”, a mai spus Ovidiu Demetrescu.
Necesar de investiţii
Ţara noastră are nevoie de investiţii de 10 miliarde de euro pentru înlocuirea reţelelor de distribuţie vechi, care au durata de viaţă depăşită, a declarat Cătălin Stancu, directorul general al Electrica.
„În acest moment, reţeaua de distribuţie şi transport din România este peste 60% cu durata de viaţă îndeplinită, adică este o structură relativ veche. Dacă e să traducem acest lucru în cifre, comparat cu media ţărilor central şi est europene, SAIDI – durata medie de întrerupere pe an de consumator – este sub 100 de minute, iar în România este 270 de minute. Aceasta se traduce relativ simplu: există o nevoie evidentă de investiţii masive de infrastructură”, a mai spus Cătălin Stancu.
Acesta a adăugat că investiţiile vor avea impact şi asupra tarifelor, iar soluţia ar trebui să fie definirea cât mai rapidă a consumatorului vulnerabil. „În mod normal, din motive obiective de limitare a capacităţii în piaţă, distribuitorii din România ar putea realiza între 350 şi 400 de milioane de euro pe an, ceea ce s-ar traduce la o perioadă de peste 25 de ani de recuperare a gap-ului tehnologic”, a precizat şeful Electrica.
Cătălin Stancu a mai precizat că pentru anul acesta compania îşi propune o investiţie în reţele de 900 de milioane de lei. „Anul trecut am reuşit un volum de investiţii, care a reprezentat un record naţional în ultimii ani, de aproximativ 750 de milioane de lei, adică o medie de investiţii pe o filială de distribuţie Electrica de 250 de milioane de lei, în condiţiile în care al doilea cel mai bun plasat a reuşit 180 de milioane de lei”, a mai spus acesta.
Creşteri de 25% ale preţului energiei
Laurenţiu Urluescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a anunţat că preţul energiei în România, la nivel en gros, a crescut foarte mult. Dacă anul trecut se vorbea despre preţuri cuprinse între 160 şi 170 de lei pe MWh şi toţi furnizorii se aşteptau ca preţul să ajungă la 200 lei, pentru anul 2019 tranzacţiile au ajuns la un preţ de 250 lei pe MWh. “Dacă facem comparaţie cu anul trecut, când s-a tranzacţionat livrarea în 2018, faţă de cât se tranzacţionează acum livrarea pentru anul 2019, de la 200 la 250 de lei, înseamnă o creştere de 25%”, a spus Urluescu. „25% este groaznic pentru consumatori. Noi avem mari greutăţi în a avea un feed-back util de la consumatori şi în acceptarea acestui preţ de către dânşii”, a mai spus acesta.
Conform AFEER, acest fenomen de creştere a preţului nu este naţional. Şi la nivel european au fost creşteri de preţuri: de exemplu, în Germania preţul a crescut cu 17 euro, iar în Ungaria cu 14 euro.
AFEER a identificat şi unul dintre motivele pentru care preţul energiei a explodat. „Primul motiv al creşterii preţului la energie a fost creşterea preţului certificatului de emisii CO2, care, de la 6 euro, cu cât se tranzacţiona anul trecut, a ajuns astăzi să se tranzacţioneeze la peste 20 euro. Acest lucru afectează foarte mult producătorii de energie bazată pe combustibilii fosili”, a mai spus Laurenţiu Urluescu.
AFEER consideră că piaţa din România este o piaţă semi-lichidă, iar, în ultimul timp, s-a înregistrat o scădere a cotei pieţei de echilibrare, ceea ce arată că participanţii la piaţă sunt mult mai corecţi şi încearcă să evite cât mai mult dezechilibrele.
Referitor la consumatorii vulnerabili, AFEER consideră că, în acest moment, nu se poate vorbi de un impact al acestora pe piaţa energiei. „S-a tot vorbit despre consumatorul vulnerabil. Momentan, ponderea consumatorilor vulnerabili, din punct de vedere al venitului pe membru de familie, este sub 0,1% din numărul total al consumatorilor de energie. Acest lucru ne duce la concluzia că mecanismul prin care aceşti consumatori sunt calificaţi este greoi”, a conchis Laurenţiu Urluescu.
Preţul utilităţilor nu va scădea
Preţul utilităţilor nu va scădea, a avertizat avocatul Gheorghe Piperea, partener Rominsolv, menţionând că „va trebui să ne gândim, din toamnă, la diversificarea surselor de agent termic”.
„Gazul se va scumpi foarte curând. Anul trecut am negociat gazul la 71 de lei/MWh, iar pentru anul acesta ne aşteptăm să se ducă la 90 de lei. De aceea, primarul general al Capitalei a vorbit despre necesitatea plafonării preţului gazelor pentru consumul casnic. Dar gazul este o resursă care nu ştim cât va fi, când va fi exploatată, este o resursă limitată şi noi ne gândim încă de acum doi ani la diversificarea surselor de agent termic. Sigur că am putea să utilizăm acoperişurile blocurilor din Bucureşti pentru a pune fotovoltaice, dar putem folosi şi gunoiul din Bucureşti, care poate fi transformat în biogaz, precum şi apa termală, care, dacă se forează la peste 3.500 de metri, nu la 900 de metri, energia care se obţine este mult mai eficientă”, a spus Piperea.
Acesta a evidenţiat că locuitorii Capitalei nu plătesc preţul întreg al gigacaloriei, ci doar jumătate, iar, în momentul în care subvenţiile nu vor mai fi acordate, consumatorii vor simţi un şoc. În opiniasa, subvenţia gigacaloriei trebuie eliminată treptat: „Jumătate din acest preţ este subvenţionat de noi toţi, de contribuabili, de cei care plătim taxe şi impozite. În aprilie 2019 ar trebui să intre în vigoare reglementarea privind consumatorul vulnerabil. Problema care se pune este că, la acel moment, trebuie să rezolvăm şi problema subvenţiei, ceea ce ar putea fi un şoc pentru cei care folosesc agent termic de la RADET. Eu sunt de acord că nu am dreptul la subvenţie, nici 99% dintre dumneavoastră nu aveţi nevoie de această subvenţie. Dar ce va spune populaţia în momentul în care va descoperi că în loc de 160 de lei pe gigacalorie o să plătească 320 de lei? Această problemă trebuie să fie rezolvată treptat”, a mai spus Piperea.
În calitate de administrator judiciar al RADET, acesta a atras atenţia asupra piedicilor puse de politic: „Este adevărat că sunt probleme juridice şi de finanţare, care trebuie rezolvate, dar politicul să ne lase să ne descurcăm noi cu finanţatorii şi creditorii în procesul de insolvenţă a RADET”, a precizat Piperea.
Atât pentru RADET, cât şi pentru ELCEN, ambele companii în insolvenţă din octombrie 2016, procesul de reorganizare judiciară reprezintă o oportunitate. „La această dată, pierderile RADET sunt de 310.000 de lei, comparativ cu 107 milioane de lei anul trecut. Măcar din acest punct de vedere insolvenţa este eficientă. Datoria curentă, care va fi achitată până la sfârşitul lunii decembrie, este de 18 milioane de lei, aceasta fiind, anul trecut, de 52 milioane de lei. Şi în această privinţă insolvenţa este benefică”, a preciza avocatul.
Printre altele, Gheorghe Piperea a subliniat că ELCEN are de recuperat de la RADET 3,7 miliarde lei – creanţă rezultată dintr-o sumă de 250 milioane lei pe care RADET o datora către Electrocentrale Bucureşti în 2008, la care s-au adăugat penalităţi. În acest context, Piperea a precizat că motivul principal pentru care s-a ajuns la un aşa nivel al datoriei este modul în care a fost realizat. „Trebuie să ţinem cont că 15% din cifra de afaceri a RADET este realizată vara, iar restul de 85% – iarna. Aşa ar fi trebuit să fie organizat şi acest contract, pentru că, oricât de disciplinat financiar ai fi, nu ajungi din urmă penalităţile”. Planul de reorganizare propus încă din luna februarie va fi votat până la 24 septembrie. Gheorghe Piperea a evidenţiat cele mai mari două probleme cu care se confruntă compania – gradul de uzură foarte mare al ţevilor şi CET-urile învechite de la ELCEN, care, în marea lor majoritate, trebuie dezafectate până în 2020, când vor trebui înlocuite.
Strategie energetică în curând
În zilele următoare va fi lansată în dezbatere publică forma finală a strategiei energetice naţionale, a anunţat Răzvan Nicolescu, consultant în cadrul Deloitte Europa Centrală şi fost ministru al Energiei, precizând că acest anunţ vine în urma unei discuţii cu ministrul Energiei.
El consideră că sectorul energetic, atât la nivel global, cât şi în România, se confruntă cu trei mari provocări: preţul, digitalizarea şi sustenabilitatea. Răzvan Nicolescu a declarat: „Prima provocare este legată de preţuri sau, dacă vreţi, concurenţa pentru obţinerea de pieţe sau de clienţi. Preţurile mai fluctuează în sus, în jos, companiile încearcă să-şi atragă cât mai mulţi clienţi. Mi se pare important ca pieţele să funcţioneze corect”.
„Mi-aş dori ca în România, în primul rând, să avem un model foarte potrivit de piaţă, atât la energie electrică, cât şi la gaze, să avem concurenţă şi să nu mai vorbim de tot felul de lucruri, cum ar fi plafonarea preţurilor, dintr-un simplu motiv – nu se poate. Ar trebui să ne concentrăm pe lucruri care chiar pot fi făcute, ca de exemplu hedgingul, care ajută la o funcţionare corectă şi la gestionarea situaţiilor de volatilitate”, a mai spus fostul ministru.
Reamintim, recent, Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a anunţat o plafonare a preţului gazelor naturale, iar Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de act normativ prin care, până în anul 2012, preţul gazelor ar fi trebuit să fie de 55 lei/MWh, în condiţiile în care, în prezent, preţul pe bursă este de 90 – 100 lei/MWh. După o zi, proiectul a fost retras de Finanţe.
Potrivit lui Răzvan Nicolescu, a doua provocare foarte importantă la nivel global cu care se confruntă sectorul energetic este legată de procesul de digitalizare, care este ireversibil. „Dacă la companiile private, mai ales pe zona în care nu sunt reglementate atât de mult prin tarife, se constată o anumită preocupare în România, nu cunosc la o companie de stat să existe înfiinţată funcţia de chef tehnology officer, s-ar putea să fie, dar nu ştiu. (…) nu văd o preocupare a statului de a încuraja acest fenomen ireversibil de digitalizare. Nu văd o preocupare pentru multe alte tipuri de tehnologii care pot să îmbunătăţească modul în care se fac operaţiunile în acest moment”, a mai spus Nicolescu.
Legat de sustenabilitate, acesta a afirmat că, indiferent dacă ne place sau nu, sectorul energetic trebuie să devină sustenabil. „Sustenabilitatea este ireversibilă, se întâmplă şi este decizia noastră dacă se va întâmpla cu noi ca jucători sau cu noi ca spectatori”, a spus consultantul Deloitte.
Răzvan Nicolescu a subliniat faptul că nu avem o strategie foarte clară în ceea ce priveşte sectorul de transporturi, către ce ne îndreptăm. „O să folosim maşini hibrid, electrice? Dacă vor fi electrice cum o să le încărcăm? Este un tip de tranziţie care se întâmplă fără să fim foarte preocupaţi şi care se va întâmpla fără să ne dăm seama”, a spus Nicolescu. Pe de altă parte, acesta a reamintit că sistemul de termoficare a primit 100 de milioane de euro, în 2014, pentru reabilitarea reţelelor, însă nu a cheltuit niciun ban. „În sectorul de încălzire, nu este foarte clar cum se vor încălzi românii în următorii 10-15-20 de ani. A apărut acum ideea cu gazul. Este interesant şi merită discutat dacă România are suficiente resurse de gaze naturale măcar pentru perioada în care se va face această tranziţie şi ce se va întâmpla după. O să depindem de importuri? Dacă da, de unde vor veni aceste importuri şi, desigur, dacă va fi gaz. Dacă mă uit prin presă, constat că Ungaria a cumpărat tot gazul din Europa, şi de la noi, şi de la croaţi, şi de la ruşi. Desigur, este o glumă, dar lucrul serios este că trebuie să avem o discuţie pentru a găsi o soluţie pentru încălzire”, a mai spus fostul ministru.
Totuşi, el consideră că acolo unde sunt reţele de termoficare, ele ar trebui păstrate.
Legea offshore ajunge în curând în Camera Deputaţilor
Legea privind exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră (offshore) va ajunge din nou în Comisie, peste 1 -2 săptămâni, potrivit lui Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.
„Legea offshore s-a întors în Parlament, este la colegii din Senat; probabil într-o săptămână – două va intra în Comisie. A fost nevoie de legea offshore pentru a rezolva anumite probleme. De exemplu, dacă cineva vrea să înceapă o exploatare în Marea Neagră, nu ştie cine trebuie să-i dea permisele de construcţii. Fiind vorba de o exploatare în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, în jurisdicţia cui intră? A judeţului Constanţa? Este clar că aveam o problemă legată de eliberarea permiselor de construcţii, a avizelor, plus partea fiscală”, a spus Virgil Popescu.
Acesta a precizat că partea fiscală a stârnit cele mai mari controverse. „Vom avea din nou discuţii pe partea fiscală, dacă să deducem sau să nu deducem, să dăm drept de deducere sau nu a investiţiilor făcute de către operatori. Trebuie mai întâi să vedem unde suntem. Prin ordonanţa de taxare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor natural se acordă operatorilor un drept de deducere de 30% a investiţiilor. Noi am susţinut că regimul fiscal pentru offshore ar trebui să fie mai puţin împovărător decât pentru onshore, fiind investiţii mult mai mari pe care trebuie să le faci şi existând riscuri investiţionale – dacă găseşti sau nu gaze. Cred că a fost o scăpare că acea anexă de calcul a veniturilor impozitate a omis să treacă deductibilitatea investiţiilor. În textul legii este trecut că se poate acorda o deductibilitate de până la 60% a investiţiilor, iar în anexa de calcul era scoasă, nu apărea nicio deductibilitate. În legea care a ieşit spre promulgare şi s-a întors, regimul fiscal pentru offshore era mai împovărător decât pentru onshore. Şi noi, şi PSD, în Comisia de Industrii, am susţinut acelaşi mecanism de impozitare. Din păcate, Ministerul de Finanţe nu a putut să vină să ne spună, în timp util, care este impactul. Nu avem decât un calcul al transpunerii ordonanţei pe volumul total de gaze estimat din Marea Neagră – 200 de miliarde. Astfel, dacă s-ar aplica metoda de calcul din ordonanţă, atunci statul român ar încasa un impozit suplimentar de 500 de milioane de lei timp de 20 de ani. Sperăm ca acum Ministerul de Finanţe să poată să facă o simulare de calcul şi să şi ştim cât va câştiga statul român în urma acelor exploatări”, a mai spus Virgil Popescu.
O altă întrebare care se ridică este ce se va face cu veniturile din urma exploatărilor. „Faptul că se va finanţa un fond de investiţii cu parteneriat public-privat, sincer, pe noi nu ne satisface. Ne dorim ca aceste venituri să se întoarcă în sectorul energetic”, a adăugat Virgil Popescu. El a mai precizat că, în comisie, a depus un amendament prin care veniturile încasate din exploatările de gaze din Marea Neagră să fie folosite pentru finanţarea dezvoltării distribuţiei de gaze natural către populaţie, având, astfel, posibilitatea ca, în 10 ani, să ajungem de la 35% suprafaţă acoperită de reţeaua de distribuţie de gaze, la 60% şi să finanţăm industriile prin ajutoare de stat.
„Plângem că vin ungurii şi ne iau gazele, dar nu facem nimic să le consumăm în România. Legat de acest aspect aş fi foarte curios să văd ce se va întâmpla de la 15 decembrie, pentru că până atunci trebuie să decidă cele două firme maghiare care au câştigat capacitatea de interconectare România-Ungaria dacă îşi menţin oferta. Deocamdată nu s-a anunţat nicio decizie de investiţie în Marea Neagră. Cred că noi trebuie să fim mai inteligenţi şi să ne dezvoltăm industria care este consumatoare de gaze natural în România”, a mai spus vicepreşedintele Comisiei de industrii.
Acesta a mai amintit că a depus un amendament care a fost aprobat şi se pot face magistrale direct pentru companiile industriale cu un consum mai mare de 150.000 MW şi astfel nu mai trebuie să treacă prin tarifele de distribuţie care implică costurile. „Evident, CET-urile vor deveni mult mai viabile când nu vor mai plăti costurile de distribuţie”, a adăugat deputatul.
El a făcut referire şi la proiectul BRUA, care a avut consens naţional şi care transportă gazele din Azerbaijan şi Grecia spre ţara noastră. “BRUA nu înseamnă gazele din Marea Neagră, nu pentru asta este făcută. Este pentru gazele din Azerbaijan şi pentru gazele de la Mediterană, din porturile greceşti, dar poate fi un conductor şi pentru gazele din Marea Neagră, în condiţiile în care aceste exploatări, pe care noi ni le dorim şi credem că prin aceste investiţii este o şansă de a dezvolta România, atât în sectorul energetic, cât şi pe orizontală în toate celelalte domenii conexe”, a mai spus Virgil Popescu. Acesta consideră că proiectul va fi finalizat la termen. „La acest proiect ambele forţe politice, şi PNL, şi PSD, au conlucrat şi iată că se poate ajunge la un consens pe un anumit proiect”, a ţinut să precizeze Virgil Popescu.
Deputatul PNL a adăugat că ţara noastră este ocolită de toate gazoductele care aprovizionează Europa, iar BRUA pune, practic, România pe harta de transport al gazelor şi de aprovizionare. „Depinde numai de noi dacă vrem să devenim un jucător important pe piaţa de gaze sau preferăm să ne plângem de ce ne fac ruşii, nemţii etc.”, a mai spus Virgil Popescu.
