Sistemul centralizat de termoficare reprezintă cea mai bună soluţie de aprovizionare cu apă caldă şi căldură în oraşe, a fost concluzia dezbaterilor din cadrul conferinţei “Termoficarea la răscruce de drumuri: Soluţii pentru salvarea sistemelor centralizate”, organizată de Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE) şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Dezbaterea a scos în evidenţă atât problemele din sistem, în ceea ce priveşte termoficarea centralizată, cât şi soluţiile ce pot fi aplicate. De altfel, în cadrul conferinţei au fost prezentate trei modele de succes, care demonstrează că “radeţii” rămân soluţia optimă: Iaşi, Oradea şi Chişinău.
Problemele cu care se confruntă în prezent sistemul centralizat de termoficare din Capitală pot fi rezolvate doar în 15-20 de ani şi doar dacă va fi regândit întregul sistem, care, în prezent, este gigantic, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Emil Calotă.
„În 15-20 de ani se poate rezolva problema Capitalei, nu într-un singur mandat. Inginereşte vorbind, un sistem de dimensiunile celui din Bucureşti, cu atâtea acumulări istorice de nemodernizări, trebuie regândit, segmentat şi trebuie căutate soluţii alternative”, a susţinut Calotă.
El a arătat că o altă soluţie este managementul integrat al costurilor, care nu înseamnă neapărat o fuziune între ELCEN şi RADET.
„Fuziunea este o soluţie, dar managementul integrat al costurilor se poate realiza şi fără fuziune. Totodată, este foarte importantă contorizarea individuală. Consumatorul trebuie să vadă o factură corectă, pe care o poate gestiona, nu să plătească ce îi dă furnizorul”, a punctat oficialul ANRE.
Calotă a mai spus că ELCEN primeşte anual subvenţii de 100 de milioane de euro din schema de cogenerare de înaltă eficientă, ceea ce reprezintă 40% din suma totală plătită prin aceste bonusuri la nivel naţional.
„Sistemele gigantice vor atrage costuri pe măsură ce îmbătrânesc şi nu pot fi eficientizate fără susţinere. Însă, ideea de subvenţie de la bugetul de stat nu este o idee de viitor. Anul acesta, valabilitatea Hotărârii de Guvern privind bonusul de cogenerare de înaltă eficienţă se încheie, iar schema actuală va fi înlocuită cu o altă schemă de susţinere pe viitor a cogenerării de înaltă eficienţă, care, alături de trigenerare, reprezintă formele eficiente de a produce energie pe viitor. Dar nu în sisteme de sute de megawaţi, ci în sisteme mici şi medii, flexibile”, a adăugat Calotă.
Prezent la acelaşi eveniment, secretarul de stat în Ministerul Energiei Corina Popescu a arătat că bonusul care va fi acordat pe viitor producătorilor de energie în cogenerare de înaltă eficienţă va trebui să fie unul investiţional, întrucât cel operaţional, acordat în prezent, nu a dat roade până acum.
„Cei care până la finele anului vor intra în sistemul de bonusuri vor rămâne până în anul 2023, după care vom regândi schema de bonusuri, dar va trebui să existe un ajutor investiţional, nu operaţional, ca până acum, pentru că nu am văzut nicio îmbunătăţire. Este o zonă în care avem nevoie de investiţii, de o radiografie şi o recunoaştere corectă a costurilor şi trebuie să avem tăria să închidem ce este ineficient. Sistemele centralizate sunt sisteme de viitor”, a susţinut Corina Popescu.
