Acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), firma canadiană Gabriel Resources, nu renunţă la proiectul minier şi cere preşedintelui şi primului ministru negocieri pentru rezolvarea amiabilă a problemei legată de lipsa autorizărilor. Notificarea trimisă de companie se vrea un ultim pas înainte ca Gabriel Resources să apeleze la arbitrajul internaţional, pentru rezolvarea diferendului. De remarcat, comunicatul atrage atenţia asupra efectelor benefice ale proiectului asupra economiei, industriei miniere şi comunităţilor locale, dar nu apare niciodată cuvântul „cianuri”, substanţa pe baza căreia se extrage metalul preţios.
Compania Gabriel Resources anunţă noi demersuri pentru iniţierea unui dialog pozitiv cu factorii de decizie din Guvernul României şi cu autorităţile de reglementare competente direct responsabile de evoluţia procesului de avizare şi autorizare a minei de aur şi argint de la Roşia Montană, se arată într-un comunicat de presă al Gabriel Resources. Prin notificarea pe care compania a trimis-o preşedintelui României şi prim-ministrului, “se solicită autorităţilor române să se angajeze oficial într-un proces de consultare”.
“Pentru evitarea oricăror îndoieli, Gabriel doreşte găsirea unei soluţii amiabile în acest diferend care să ducă la dezvoltarea proiectului minier, în beneficiul tuturor părţilor implicate”, se arată în document. Compania canadiană atrage atenţia că “nu a iniţiat nicio cerere de arbitraj sau vreun alt demers în instanţele internaţionale de arbitraj”.
Gabriel Resources atrage atenţia asupra beneficiilor pe care le prezintă proiectul pentru economia naţională, industria minieră şi comunităţile locale. În plus, “proiectul a fost analizat în detaliu de autorităţile române competente, precum şi de un mare număr de experţi internaţionali, iar concluzia a fost că, aşa cum este propus, respectă în totalitate sau chiar depăşeşte cerinţele legislaţiei româneşti şi europene, precum şi cele mai înalte standarde mondiale din industrie”, anunţă Gabriel Resources.
Proiect afectat de rivalităţi politice şi dezinformări
Nemulţumirea acţionarului majoritar de la RMGC este că autorităţile române întârzie procesul de avizare “în mod nejustificat”. “Proiectul nu mai face obiectul unei analize procedurale normale de către autorităţile competente însărcinate cu evaluarea sa; în schimb, a devenit victima conflictelor dintre facţiuni politice rivale şi a dezinformării, ceea ce a provocat în mod nejustificat daune suplimentare capacităţii de dezvoltare a proiectului”, se atrage atenţia în comunicat.
“Gabriel a emis notificarea deoarece consideră că tratamentul aplicat de către autorităţile române nu a fost în conformitate cu tratatele internaţionale de protecţie a investiţiilor semnate de către România. Prin urmare, având în
vedere pierderile substanţiale pe care Grupul Gabriel le va suferi dacă proiectul nu va fi autorizat să se dezvolte în concordanţă cu toate legile aplicabile, Gabriel nu are altă soluţie decât de a recurge la această notificare prin care solicită statului român să se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor”, se arată în comunicat.
Pe lângă disponibilitatea de negociere pentru rezolvarea “pe cale amiabilă a tuturor punctelor care fac obiectul unor dezacorduri”, Gabriel Resources anunţă intenţia de a apela la instanţe internaţionale de arbitraj, “pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România. De asemenea, Grupul Gabriel îşi rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile”, încheie comunicatul.
Proteste contra cianurilor
La mijloc este proiectul aurifer de la Roşia Montană, ce ar urma să fie cel mai mare de acest tip din Europa, şi dezvoltat de compania canadiano-română RMGC, unde partea română deţine aproape 20% din acţiuni, iar restul de compania canadiană Gabriel Resources. Cele mai mari proteste au fost generate de posibilele efecte asupra mediului şi sănătăţii populaţiei în caz de accident, în condiţiile în care extracţia metalelor preţioase se face cu tehnologii pe bază de cianuri în cantităţi foarte mari.
De remarcat, niciodată, pe parcursul comunicatului, nu se precizează că metoda de extragere a aurului şi argintului este una bazată pe cianuri, ceea ce a determinat ample acţiuni de protest din partea societăţii civile. De fapt, aceste acţiuni au fost cele care au determinat îngheţarea procedurilor de avizare şi autorizare a proiectului.
Lupte în stradă, în justiţie şi în Parlament
Proiectul minier s-a împotmolit la Ministerul Mediului, care ar trebui să emită avizul de mediu; lipsa acestuia stă în calea demarării proiectului. Luptele juridice dintre RMGC, pe de o parte, şi organizaţiile neguvernamentale şi chiar un fost ministru al Mediului, au dus la victorii de etapă pentru cele două părţi, dar preponderent pentru adversarii proiectului. În 2008, procedura de avizare a mai avut parte de o stopare, după ce compania a rămas fără certificatul de urbanism. Atunci, RMGC l-a dat în judecată pe fostul ministru al Mediului Attila Korodi pentru îngheţarea procedurilor; ministrul a câştigat procesul.
Ultima tentativă de activare a proiectului a fost extrem de zgomotoasă. Guvernul Ponta a iniţiat un proiect de lege, care ar fi dat liber exploatării de la Roşia Montană. Reacţia societăţii civile a fost atât de puternică încât Victor Ponta a ajuns să declare că nu va vota legea sa ca deputat, dar ca premier s-a văzut nevoit să o susţină. În cele din urmă, Comisia parlamentară special constituită pentru acest caz a dus la eliminarea proiectului de lege.
Pe de altă parte, Gabriel Resources a început să invoce respectarea tratatelor de protecţie a investiţiilor după ce fraţii Micula au câştigat un proces de arbitraj la Washington împotriva statului român, tocmai pentru nerespectarea acestor tratate. Numai că întreg procesul a fost determinat de o decizie a statului român ce viza respectarea legislaţiei comunitare.
