Proiectul introducerii în „taxonomia verde” a UE a gazului şi energiei nucleare a primit avizul tacit al statelor membre, dar eurodeputaţii vor încerca miercuri să-l blocheze, în cadrul votului din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează AFP, preluat de Agerpres. Dacă eurodeputații vor respinge proiectul Comisiei Europene, proiectele nucleare și pe gaze ale României ar putea să nu se mai realizeze.
Clasificarea ca „durabile” a investiţiilor în centrale nucleare sau pe gaz pentru producţia de electricitate ar facilita finanţarea acestor infrastructuri. Însă recunoaşterea contribuţiei lor la lupta împotriva schimbării climatice a provocat furia organizaţiilor ecologiste, care au denunţat o operaţiune de „greenwashing”. Iniţiativa este, de asemenea, contestată în lumea financiară, potrivit AFP. Eticheta „verde” era, până acum, rezervată energiilor regenerabile.
Textul controversat, prezentat în ianuarie de Comisia Europeană, ar trebui să ajute la mobilizarea de fonduri private către activităţi care reduc emisiile de gaze cu efect de seră. El se înscrie în obiectivul de a atinge ţinta de neutralitate a emisiilor de carbon de către UE în 2050. Potrivit mai multor surse, numai opt state membre, între care Germania, Austria şi Luxemburg, şi-au exprimat opoziţia faţă de text, în timpul consultărilor derulate de preşedinţia franceză a Consiliului UE.
Acest număr a fost foarte departe de „super-majoritatea” de 20 de ţări necesară pentru a bloca proiectul aşa-numitei „taxonomii” a UE, iar, în consecinţă, nu a fost organizat un vot formal, luându-se act de lipsa de obiecţii a Consiliului UE.
Acest proiect de lege mai are, însă, de trecut obstacolul Parlamentului European. Comisiile PE pentru afaceri economice (ECON) şi respectiv Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) au votat pe 14 iunie împotriva proiectului Comisiei. Marți va avea loc dezbaterea, iar miercuri va avea loc votul final în Parlamentul European.
Războiul din Ucraina, care a pus în lumină pericolul dependenţei de gazul rusesc, a întărit ostilitatea anumitor aleşi.
O majoritate absolută de 353 de voturi este necesară pentru a bloca textul Comisiei. Eurodeputaţii din stânga radicală, social-democraţii şi Verzii vor vota împotrivă cu o largă majoritate. Liberalii şi dreapta, deşi divizaţi, ar trebui totuşi să întrunească majoritatea necesară pentru adoptarea textului, consideră France Presse.
Un eşec ar risca să distrugă definitiv iniţiativa, potrivit mai multor cunoscători ai dosarului. Ar ţine atunci de Executivul UE să ia decizia de a prezenta sau nu un nou text modificat.
Gazele și nuclearul indispensabile pentru tranziția verde
Pentru a-şi atinge obiectivele privind clima, Bruxellesul consideră indispensabilă o contribuţie a energiei nucleare, care nu este emiţătoare de CO2, şi a centralelor pe gaz, mai puţin poluante de cât cele pe petrol sau pe cărbune.
Executivul european estimează că energiile regenerabile, care rămân o prioritate, nu vor putea ele singure să răspundă cererii crescânde de electricitate, din cauza producţiei lor intermitente. De unde nevoia, cel puţin cu titlu de tranziţie, de a favoriza de asemenea investiţiile în mijloace stabile.
Franţa, care vrea să-şi relanseze producţia nucleară, şi ţări din Europa centrală precum Polonia, care trebuie să-şi înlocuiască centralele pe cărbune foarte poluante, au susţinut iniţiativa Comisiei Europene, notează AFP.
Pentru a atinge țintele asumate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce produc schimbările climatice, România și-a propus să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune (cel mai poluant combustibil) și să treacă la cea pe bază de gaze naturale și nucleară. De altfel, recent, Parlamentul de la București a aprobat o nouă legislație, care încurajează exploatarea gazelor la adâncime, atât în mare, cât și pe uscat (așa cum sunt zăcămintele Neptun Deep și Caragele). De asemenea, România își propune să finalizeze Unitățile 3 și 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă și să investească în reactoare modulare mici. Dacă Parlamentul European respinge gazele naturale și energia nucleară, proiectele României vor fi puse sub semnul întrebării. Mai mult, siguranța în aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale a populației și firmelor va fi greu de realizat! În plus, și prețurile vor fi pe măsură! De remarcat, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European este liberalul Cristian Bușoi, iar PNL face parte din grupul popular (PPE).
Miniștrii din 10 țări cer energie nucleară
Alături de miniștrii Energiei din Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia facem un apel important: „Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă”!, arată ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-o postare pe facebook
”Cu războiul dincolo de granițele noastre, nu ar trebui UE să acceleze investițiile pentru a ne asigura viitorul energetic și reziliența? Astăzi, consolidarea ambiției noastre de a lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să facă parte din planurile UE pentru autonomie strategică și energetică, deoarece agresiunea militară brutală a Rusiei în Ucraina a forțat o regândire a sectorului energetic în Europa. Contextul în care se discută Taxonomia UE pentru finanțare durabilă la ora actuală este diferit față de cel de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina. În octombrie 2021, am declarat următoarele „Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă. Este o resursă vitală și de încredere pentru toți, în vederea asigurării securității energetice și a unui viitor cu emisii scăzute de carbon.” Astăzi, există un adevărat război dincolo de granițele UE. Din cauza acțiunilor ilegale ale Rusiei, cetățenii UE și industria resimt impactul prețurilor ridicate și volatile la energie. Dacă UE dorește să rămână pe calea decarbonizării și să ofere, în același timp, securitatea aprovizionării avem nevoie de o schimbare de atitudine față de energia nucleară. Vor fi necesare volume mari de electricitate și hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a satisface nevoile energetice ale industriei și ale societății și pentru a atinge obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050”, mai arată ministrul Popescu în postare.
”Cererea de energie electrică se va dubla în următorii 30 de ani și momentul să acționăm este acum. Energia nucleară, ca sursă de energie cu producție în bandă și emisii scăzute de carbon, poate juca un rol esențial într-un mix energetic compatibil cu neutralitatea climatică, fără a recurge masiv la importurile de energie. Este dovedit faptul că neutralitatea climatică și asigurarea securității aprovizionării vor necesita o investiție de 500 de miliarde de EURO în noi instalații de producție a energiei nucleare până în 2050. Pentru a răspunde acestei provocări, nuclearul trebuie să fie inclus în politicile Green Deal și REPowerEU, așa cum a fost previzionat în viziunea strategică europeană pe termen lung, Clean Planet for all, unde s-a afirmat clar că împreună cu sursele regenerabile, nuclearul are potențialul de a forma coloana vertebrală a unui sistem energetic european fără emisii de carbon.
Energia nucleară este capabilă să facă față diferitelor provocări. În primul rând, nuclearul este capabil să asigure volumele necesare de energie electrică pentru creșterea electrificării și este o componentă cheie în găsirea unei soluții pentru a reduce dependența noastră de importurile de combustibili fosili din Rusia, îndeplinind totodată cele mai înalte standarde de siguranță.
În al doilea rând, având în vedere așa-numitele costuri de sistem și de echilibrare a sistemului electroenergetic, nuclearul este o sursă competitivă de energie, de care trebuie să se țină seama atunci când se iau în considerare scheme specifice de finanțare pentru astfel de proiecte cu capital intensiv. În ceea ce priveste managementul deșeurilor radioactive, inclusiv din medicină sau din aplicații industriale, sunt disponibile tehnologii sigure pentru depozitare și eliminare; pentru deșeurile înalt radioactive, depozitele geologice de adâncime sunt considerate, pe baza cunoștințelor dobândite de industria nucleară, a fi o soluție adecvată și sigură, iar tehnologia pentru construcția lor este deja disponibilă astăzi.
În cele din urmă, Europa are nevoie de o strategie realistă privind producția de hidrogen și nu ar trebui să se bazeze în mare măsură pe importuri – ținând cont de provocările existente ale dependenței de importul de energie. Europa trebuie să-și sporească capacitatea de a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon și să pună în aplicare un cadru adecvat pentru dezvoltarea hidrogenului produs folosind energia nucleară. Primul pas este deja inclus în actul delegat complementar privind Taxonomia, care stabilește criterii pentru construcția și funcționarea în siguranță a noilor centrale nucleare, inclusiv pentru producția de hidrogen. Acest lucru va face ca ecosistemul european de producție a hidrogenului să poată fi implementat mai rapid, la scară largă.
Pe baza celor menționate mai sus, noi, subsemnații, ne alăturăm poziției celor 20 de sindicate reprezentând interesele lucrătorilor din domeniul energiei din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Finlanta, Franța, Ungaria, Lituania, România, Slovacia și Slovenie, care susțin includerea energiei nucleare în taxonomia UE ca fiind vitală pentru combaterea schimbărilor climatice și creșterea independenței energetice. În contextul provocărilor menționate mai sus, invităm Comisia Europeană să-și extindă acțiunile în domeniul producției de energie din surse fără emisii de carbon. În etapa următoare, Comisia Europeană ar trebui să aibă in vedere actualizarea Programul Ilustrativ în domeniul nuclear (PINC), în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom, care oferă o imagine de ansamblu asupra obiectivelor și investițiilor necesare de-a lungul întregului ciclu de viață al energiei nucleare”, precizează ministrul Popescu, în postare, citând documentul celor 10 miniștri.
Cei ce au semnat documentul către Parlamentul European sunt: România – Virgil Popescu, Ministrul Energiei, Bulgaria – Alexander Nikolov, Ministrul Energiei, Croatia – Davor Filipović, Ministrul Economiei și Dezvoltarii Sustenabile, Cehia – Jozef Síkela, Ministrul Industriei și Comerțului, Finlanda – Mika Lintilä, Ministrul Afacerilor Economice, Franța – Agnès Pannier-Runacher, Ministrul Tranziției Energetice, Ungaria – László Palkovics, Ministrul Inovației și Tehnologiei, Polonia – Anna Moskwa, Ministrul Climei și Mediului, Slovacia – Richard Sulík, Viceprim-ministru și Ministru al Economiei și Slovenia – Bojan Kumer, Ministrul pentru Infrastructura
Ministrul Virgil Popescu a completat, în postare, că ”PINC reprezintă un instrument al Comisiei Europene prin care se realizează o prezentare a proiectelor și nevoilor de investiții în domeniul nuclear, în conformitate cu deciziile naționale privind dezvoltarea mixului energetic. Dreptul fiecărui stat membru de a-și stabilit mixul energetic (așa numitul principiu al neutralității tehnologice) este garantat prin Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. PINC revizuit ar trebui să reflecte cele mai recente evoluții la nivelul statelor membre care au optat recent pentru includerea energiei nucleare în mixul energetic, să prevadă dezvoltarea de noi tehnologii inovative precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (de care România și alte state membre sunt interesate) precum și aplicațiile non-electrice ale energiei nucleare: producerea de hidrogen curat, radioizotopi pentru domeniul medical etc. și sursele de finanțare necesare, astfel încât UE să atingă obiectivele de neutralitate climatică”.
Taxonomia UE nu ar trebui să divizeze UE în timp de criză
”Concluziile actualei dezbateri politice privind Actul delegat complementar al Taxonomiei UE vor modela semnificativ sectorul energetic european pentru cea mai importantă parte a următoarelor decenii”, se arată într-un com unicat al Federației patronale Petrol și Gaze (FPPG).
O Taxonomie cât mai amplă, care să pună în valoare toate atuurile noastre interne, inclusiv tradiția de un secol de excelență a industriei gazelor naturale, va ajuta UE să rămână în fruntea concurenței globale. În același timp, UE va putea oferi un răspuns robust la preocupările privind securitatea energetică care apar din contextul geopolitic actual. Un eventual eșec în a acționa acum va pune în pericol securitatea energetică a UE, va dăuna economiei noastre și va distruge credibilitatea traiectoriei noastre de decarbonizare pe termen lung.
”Ne așteaptă trei provocări principale: o criză acută de securitate energetică pe termen scurt, care riscă să paralizeze economia noastră, o provocare tehnologică pe termen mediu – industria noastră se confruntă cu o concurență dură pe arena globală și o amenințare globală a schimbărilor climatice care se conturează chiar în aceste momente. Uniunea Europeană are nevoie de un cadru solid de taxonomie, care să permită industriei europene de gaze naturale să contribuie în mod eficient la construirea unei economii durabile și fără emisii de carbon. Acesta este un aspect pe care trebuie să îl conștientizăm cât mai curând.
Dacă ne dorim să asigurăm cetățenii europeni că angajamentul de decarbonizare este tratat cu seriozitate, eforturile noastre trebuie să fie ferme și credibile atunci când vizăm obiectivul pe termen lung, 2050 cu emisii net zero. Cu toate acestea, pentru a fi eficientă, abordarea noastră trebuie să găsească echilibrul corect între cele mai eficiente strategii de tranziție eficiente (ca și costuri). Folosirea resurselor noastre autohtone de gaze naturale din Europa este una dintre cele mai eficiente abordări pe care le putem implementa în acest moment. Rezervele de gaze naturale de adâncime din Marea Neagră, Mediterana sau Marea Nordului fac parte din soluție, dar aducerea la suprafață a gazului necesită încrederea investitorilor și o direcție de politică publică constantă, orientată spre mediul de afaceri”, se mai arată în comunicat.
Abordarea incluzivă a taxonomiei față de gazele naturale trimite pe piață un semnal corect și va contribui la atenuarea cu succes a impactului actualei crize energetice, prin creșterea securității energetice colective a Europei, asigurând în același timp stabilitatea economică.
Acest lucru este relevant în special pentru protecția regiunilor UE cele mai afectate de criza energetică actuală și va contribui la stabilitatea pe termen mediu și lung, în special în Europa Centrală și de Est. Noi resurse de gaze naturale vor ajunge pe piață fie din Marea Neagră, fie de la partenerii de încredere ai UE. Vom contribui la promovarea strategiei REPowerEU , făcând, printre altele, investiții semnificative în infrastructura GNL suplimentară, care va contribui la satisfacerea cererii europene pe termen scurt și va ajuta la completarea depozitelor noastre strategice de gaze.
Europa trebuie să poată face față schimbărilor socio-economice semnificative generate de un parcurs fără emisii de carbon atunci când persistă incertitudini importante în materie de securitate energetică. Folosind întreaga pricepere tehnologică a ecosistemului energetic al UE , inclusiv expertiza tehnică de vârf în sectorul gazelor naturale și direcționarea acesteia către o transformare energetică echitabilă, dar cuprinzătoare, va asigura exact acest lucru. Gazele naturale, ca și combustibil cheie de tranziție, asigură un drum neted către o economie cu emisii net-zero în 2050, jucând un rol crucial în îndepărtarea de combustibilii fosili și în implementarea în masă a energiei regenerabile, a electromobilității sau a unui sistem de transport complet decarbonat.
UE ar trebui să fie unită în fața insecurităților actuale, iar angajamentul de decarbonizare nu trebuie să ne adâncească dependența de resursele energetice din afara UE.
Dezbaterea politică în jurul exercițiului de taxonomie prezintă riscul de a crea o linie de divizare semnificativă, dar complet artificială, între susținătorii decarbonizării. Actuala dezbatere politică este mult prea importantă pentru a fi luată ostatică în dispute cu viziuni înguste, indiferent cât de justificate ar fi argumentele aduse, în orice tablou mai amplu al lucrurilor. Dacă permitem ca acest lucru să se întâmple, nimeni nu va beneficia, nici industria noastră, nici cetățenii noștri, se mai arată în comunicat.
