Iarna se apropie, vremea a început să se răcească și în curând oamenii vor începe să își încălzească locuințele. Am observat deja o creștere a prețurilor la gazele naturale, dar acestea sunt încă sub nivelul maxim din septembrie 2023. Acest lucru sugerează o perioadă de stabilizare sau o ușoară creștere, dar nu o revenire la nivelurile de criză din anii anteriori, mai ales că depozitele de gaze sunt aproape pline, spune analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Conform datelor GIE (Gas Infrastructure Europe), depozitele de gaze naturale din UE sunt acum la 94% din capacitate. România este una dintre țările UE cu depozite pline la peste 100%, alături de Suedia și Portugalia. Țara cu cel mai mic procent de gaze în depozite este Danemarca, cu 65%, urmată de Letonia, cu 77%. Dar chiar și la acest nivel scăzut, Letonia are în depozite de peste două ori consumul anual al țării. Depozitele tuturor celorlalte țări din UE sunt pline în proporție de peste 90%. România are în depozite doar aproximativ 30% din consumul său anual, dar este și producător, iar importurile reprezintă doar 19% din totalul resurselor de gaze naturale.
De la începutul anului și până la sfârșitul lunii iulie, producția de gaze naturale a României a crescut cu 1,3%, în timp ce importurile au crescut cu 6% față de perioada similară din 2023.
Perioada toamnă-iarnă aduce de obicei o cerere crescută de gaze. În Europa, prețurile gazelor naturale (pentru contractele cu livrare în noiembrie) au crescut ușor în ultima perioadă, ajungând la aproximativ 39 de euro pe megawatt oră (MWh), iar pe piețele futures prețurile se mențin ușor peste această valoare pentru livrările din decembrie, ianuarie și februarie. În ultimele 12 luni, prețul maxim a fost atins pe 8 octombrie 2023, când a ajuns la aproape 55 de euro pe MWh, după care prețurile au scăzut constant. O tendință similară ar putea avea loc în acest an, dar este important să ne amintim că prețurile gazelor sunt caracterizate de o volatilitate crescută și sunt sensibile la factori externi, cum ar fi condițiile meteorologice și situațiile geopolitice.
Iarna de anul trecut în Europa a fost extrem de blândă, iar previziunile pentru acest an sunt similare. În ceea ce privește temperaturile, meteorologii prevăd o iarnă mai caldă decât în mod normal în cea mai mare parte a Europei.
Alți factori importanți pentru prețuri sunt tensiunile geopolitice și accesul la gazul rusesc. Importurile din Rusia se ridică încă la 18% din total importuri în UE pentru gazele naturale și gazele naturale lichefiate. La sfârșitul anului va expira contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina și, în ciuda războiului în curs, această rută rămâne crucială pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, în special pentru Slovacia, Ungaria și Austria. Ucraina a declarat că acest contract nu va fi prelungit. Pe 19 septembrie, prețul gazelor europene a scăzut brusc cu 12%, ajungând la 32 de euro pe MWh, cel mai scăzut din luna iunie a acestui an, din cauza știrilor privind posibila continuare a tranzitului de gaze pe această rută. Diversificarea UE spre alternative la gazul rusesc, împreună cu creșterea livrărilor din alte surse, precum SUA și Qatar, a introdus mai multă stabilitate pe piață. Dar tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea avea, de asemenea, un impact asupra pieței. Problemele tehnice ar putea juca, de asemenea, un rol.
Un important factor care influențează prețurile gazelor este cererea. În ultimii ani, consumul global de gaze a fost în scădere, inclusiv în România.
În 2023, consumul de gaze al României s-a ridicat la 9,36 miliarde de metri cubi, față de 10 miliarde de metri cubi în 2022, o scădere de 6%. In acest context, este demn de remarcat însă faptul că scăderea ratelor dobânzilor în SUA și Europa va sprijini probabil activitatea economică, ceea ce ar putea duce la creșterea cererii de gaze. Cu toate acestea, optimizarea consumului de gaze, combinată cu creșterea surselor de energie verde, a făcut ca Europa să fie mai stabilă în eventualitatea unor creșteri bruște ale cererii și ale prețurilor.