Semnalele primite din piaţă privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producători de energie din România au fost transmise spre analiză Consiliului Concurenţei, în urma situaţiei pe care România o înregistrează pe bursa de energie electrică, unde preţurile au atins un nivel ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei. Reamintim, în aceste zile, preţul electricităţii pe piaţa spot (PZU, Piaţa pentru Ziua Următoare) a ajuns la un maxim de 570 lei/MWh, preţul mediu fiind de 550 lei/MWh. Faţă de 1 august, preţul mediu pe PZU a crescut, în 3 zile, cu circa 67%. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt de aproape trei ori mai mari.
Potrivit comunicatului, situaţia actuală se datorează mai multor factori locali şi regionali, unul dintre aceştia fiind legat de creşterea consumului de electricitate pe fondul codurilor de caniculă. În prezent, necesarul de consum este de 7.500 – 8.000 MW, cu peste 1.000 de MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Reprezentanţii Ministerului Energiei precizează că, în regiune, sunt preţuri similare, iar România funcţionează pe o piaţă europeană, având bursa de energie cuplată cu alte pieţe. În acest context, preţurile energiei pe bursa de la Bucureşti sunt influenţate şi de cele de pe pieţele cu care România este cuplată.
De asemenea, pe fundalul producţiei mai scăzute din hidrocentrale şi a creşterii consumului, România şi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuţie consistentă în sistem a producătorilor pe cărbune şi gaze, ale căror costuri de producţie sunt mai ridicate, susţine ministerul.
O altă cauză ar fi legată de aportul infim în sistem al energiei eoliene. „Cu câteva excepţii, în cursul lunii iulie energia electrică produsă de centralele eoliene din România a fost nesemnificativă. Precizăm că, în urmă cu o săptămână, când producţia de energie eoliană era semnificativ mai mare, preţul energiei pe bursă a scăzut drastic”, se precizează în comunicatul ME.
Nu în ultimul rând, există influenţe din cauza faptului că au expirat contractele de achiziţie de energie ale distribuitorilor, iar în acest context, distribuitorii şi-au asigurat necesarul de energie de pe OPCOM, contribuind la creşterea cererii; termocentrala operată de o companie privată funcţionează la jumătate din capacitatea (n.r. – centrala de la Brazi a Petrom); lipsa investiţiilor în modernizări, retehnologizări şi a punerii în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice. „În acest sens aducem în discuţie exemplul reactoarelor centralei nucleareletrice de la Cernavodă, care s-au oprit neprogramat de mai multe ori în perioada de vară, fapt ce a obligat la găsirea de soluţii alternative pentru asigurarea consumului”, precizează Ministerul Energiei.
Analize de la autorităţi
În acest context, ministrul Energiei Toma Petcu a avut o serie de întâlniri şi discuţii cu conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care s-a angajat sa realizeze o analiză a situaţiei şi să propună eventuale metode de intervenţie în piaţă.
Reprezentaţii Ministerului Energiei precizează că, potrivit legii, instituţia poate răspunde într-un asemenea context doar dacă autorităţile responsabile de monitorizarea pieţei fac sesizări şi propuneri în acest sens.
Totodată, Ministerul Energiei va începe o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind, în această perioadă, mai mic decât în mod obişnuit. „Analiza îşi propune să verifice dacă producţia Hidroelectrica este afectată de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzată de o exploatare defectuoasă a hidroagregatelor”, se mai arată în comunicat.
Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Energiei susţin că, dincolo de consumurile mari de energie înregistrate în această perioadă, România este în continuare exportator net de energie, nivelul exporturilor din primul semestru fiind cu circa 70% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Totodată, România are capacitatea să-şi asigure fără probleme consumul intern din producţie proprie, însă şi-a asumat şi liberalizarea totală a preţului energiei, acesta fiind primul an în care piaţa este complet liberalizată.
