Emil CALOTĂ
foto: Ion Curelariu
Sectorul industriei şi cel al construcţiilor au fost devansate de segmentul rezidenţial, care a devenit în ultimii doi ani cel mai mare consumator de energie din România, a declarat Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„Principalul consumator de energie al ţării a devenit, de doi ani, sectorul rezidenţial. Aceasta arată cel mai bine modul cum a fost restructurată economia ţării. Industria şi construcţiile au fost devansate”, a arătat oficialul ANRE, prezent la o conferinţă pe teme energetice. Potrivit lui Calotă, aceasta arată evoluţia standardelor de viaţă şi al nivelului de trai al românilor, dar şi eficientizarea consumului de energie în industrie şi construcţii.
„ANRE consideră că investiţiile viitoare se vor regăsi în reţelele inteligente. Dar reţelele nu trebuie doar să fie înlocuite, ci să vizeze flexibilitate, să permită interconectări cu ţările vecine şi să aibă capacitatea de a prelua energie din surse regenerabile”, a arătat Emil Calotă conform Agerpres.
Acesta a adăugat şi faptul că, în acest an, în România vor începe primele proiecte-pilot de implementare a reţelelor inteligente.
Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată un consum final naţional de energie electrică în creştere cu 5,8% pentru primele două luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 9,3 TWh, după cum a anunţat luni INS. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populaţiei a crescut cu 1%.
Totodată, la nivelul anului trecut, consumul final de energie electrică a fost de circa 52,5 TWh, cu 6% mai mare faţă de anul 2014, iluminatul public înregistrând o creştere de 30,6%, iar consumul populaţiei de 3,7%, potrivit INS.
Ar trebui program naţional pentru biogaz şi biomasă
Biomasa şi biogazul, resurse unde România are un potenţial uriaş, nu au fost utilizate până acum la adevărata lor valoare, iar Guvernul ar trebui să dezvolte un program naţional, care să stimuleze producţia de energie în cogenerare de înaltă eficienţă din aceste resurse, a mai spus Emil Calotă.
„În perioada 2011 – 2014, în România au fost instalate capacităţi de 4.500 de MW de energie regenerabilă, majoritatea eoliene şi fotovoltaice, însă la biomasă, biogaz şi microhidrocentrale am rămas în urmă”, a spus Calotă.
El a arătat că Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER), asumat de România în 2008, prevedea instalarea unor capacităţi de 148 de MW de energie din surse fotovoltaice, iar în prezent România a ajuns la 1.268 MW, adică de aproape 10 ori mai mult.
„În 2008, când a fost elaborat PNAER, se estima că biomasa şi biogazul au un potenţial uriaş. Consider că, pentru perioada de după 2020, România ar trebui să aibă un program naţional bine definit, dedicat pentru cogenerarea de înaltă eficienţă pe biomasă şi biogaz”, a afirmat oficialul ANRE.
Calotă a menţionat că în România există în prezent capacităţi de 1.700 de MW de energie în cogenerare de înaltă eficienţă (producere simultană de energie electrică şi termică, cu o eficienţă de peste 70%), din totalul de 4.000 de MW susţinut prin schema de sprijin actuală (bonusuri de cogenerare, plătite de toţi consumatorii în facturile finale).
„Cogenerarea de înaltă eficienţă pe biomasă şi biomgaz reprezintă cea mai bună soluţie locală la nivel de comunităţi mici şi medii”, a mai spus Calotă.
Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.153 de MW la finele lunii ianuarie 2016, potrivit datelor centralizate de Transelectrica.
Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.336 de MW, microhidrocentrale de 585 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.
Modificare la regimul TVA
Regimul TVA pentru producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui modificat, în condiţiile în care, în prezent, aceştia plătesc TVA pentru toate certificatele verzi primite, indiferent dacă acestea sunt sau nu vândute, a mai spus Emil Calotă.
„România şi-a propus drept ţintă pentru anul 2020 ca 24% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile şi a atins această ţintă în 2014. La fel, în ceea ce priveşte energia electrică, ţinta de 38% în consumul final pe care am avut-o pentru 2020 a fost depăşită în 2014. O reconsiderare a schemei de sprijin trebuie făcută cu mare atenţie, fără să inducem condiţii prin care sectorul de energie regenerabilă să intre în dificultate. Obiectivul final contează, adică ceea ce va fi în 2020, nu ţintele intermediare”, a spus Calotă.
El a susţinut că orice modificare adusă în prezent schemei de sprijin poate fi aplicată doar cu acordul Consiliului Concurenţei şi al Comisiei Europene.
„În acest moment este clar că piaţa de certificate verzi este distorsionată. Pentru a remedia situaţia, luăm în calcul diverse variante, însă niciuna nu va elimina preţul minim, pentru că acest lucru ar duce, practic, la desfiinţarea schemei de sprijin. Nu se poate elimina nici preţul minim, nici cel maxim”, a răspuns Calotă, întrebat dacă ANRE are în vedere eliminarea preţului minim de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa de profil.
Oficialul a adăugat că sistemul actual are nevoie de ajustări, astfel încât să crească gradul de predictibilitate.
„Ar trebui să se schimbe regimul de TVA faţă de certificatele verzi. Acum producătorii plătesc TVA pentru toate certificatele verzi, indiferent dacă acestea sunt tranzacţionate sau nu. Totodată, putem discuta şi o relaţie între cota de energie regenerabilă şi preţul minim, care să crească gradul de predictibilitate”, a afirmat vicepreşedintele ANRE.
În luna februarie, vicepreşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile (PATRES), Martin Moise, declara că producătorii de energie din surse regenerabile au rămas cu un excedent de 5 milioane de certificate verzi emise anul trecut, în valoare de 150 de milioane de euro, pe care nu mai au unde să le vândă.
Producătorii de energie regenerabilă primesc aceste certificate verzi pentru a obţine un câştig în plus faţă de preţul energiei. Furnizorii de energie sunt obligaţi să achiziţioneze certificatele, însă ei transferă costurile în factura finală plătită de consumatori, inclusiv de populaţie.
Pentru a nu creşte factura consumatorilor casnici, ANRE a stabilit o cotă mai mică de energie verde pentru acest an, faţă de cât prevedea legislaţia primară, iar furnizorii îşi îndeplinesc obligaţiile achiziţionând mai puţine certificate, astfel că în piaţă rămâne un surplus pe care nu mai are cine să îl cumpere.
Pentru producătorii de energie, acest lucru înseamnă venituri estimate şi neîncasate şi generează probleme precum returnarea de credite la bănci. Cei mai afectaţi sunt producătorii mici şi cei care nu au şi alte activităţi în domeniu, precum furnizarea şi distribuţia de energie.
„Considerăm că undeva la 30% din producători riscă insolvenţa din această cauză. Sunt foarte mulţi investitori care negociază cu băncile reeşalonări, prelungirea duratei de creditare sau micşorarea dobânzii”, a spus Martin Moise.
În plus, certificatele emise sunt impozitate în momentul acordării lor. „Practic, producătorilor li se atribuie un venit care este fictiv, pentru că nu se materializează, însă se impozitează”, a continuat Moise.
Potrivit acestuia, la sfârşitul anului 2016, excedentul va fi de 8-10 milioane de certificate.
„Pentru finele acestui an, ne aşteptăm la un excedent de 8-10 milioane de certificate. Doar 60% din producţia de energie regenerabilă va mai primi certificate verzi, pentru că restul certificatelor nu mai au unde să fie valorificate. În plus, companiile care au atât producţie, cât şi furnizare îşi vând certificatele în cadrul grupului, astfel că unii reuşesc să-şi vândă toate certificatele şi alţii – deloc”, a arătat reprezentantul patronatului.
În opinia sa, soluţia ar fi majorarea cotei de energie verde sau, cel puţin, emiterea unei reglementări prin care toţi producătorii să poată să vândă 60% din certificatele pe care le deţine fiecare.
