Preţul de 68 de bani la energie electrică pentru populaţie este unul foarte bun, peste 4,5 milioane de români având un consum în medie de 50 de kilowaţi, ceea ce reprezintă o factură la energie electrică de 35-40 lei, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Forumul Energiei, organizat de publicația Financial Intelligence.
„Cred că preţul de 68 de bani la energie electrică pentru populaţie este foarte bun. Peste 4,5 milioane de români consumă în medie 50 de kilowaţi. Deci, vorbim de o factură la energie electrică de 35-40 lei, iar încă vreo 4 milioane, deci în total vreo 90% dintre consumatorii din România, se duc în 80 bani. Deci, cred că preţurile sunt atractive. Unde se poate umbla, cred că putem discuta de diminuarea acelui plafon de 1.300 lei acceptat în momentul de faţă la decont şi, împreună cu colegii de la ANRE, ne uităm să vedem exact dacă furnizorii sunt suficient de corecţi încât decontul să vină la preţurile reale din piaţă – şi asta vom verifica în perioada următoare”, a mai spus Popescu.
Totodată, ministrul Energiei susţine că preţul la gaze naturale ar trebui să fie mai mic de 31 de bani, dacă se constată că întreaga cantitate pentru populaţie a fost acoperită din producţia internă, iarna trecută.
„La nivelul gazelor naturale, şi aici trebuie să ne uităm, să vedem dacă întreaga cantitate de gaze naturale pentru populaţie în această iarnă, care a trecut, a fost acoperită din producţia internă, la acel preţ de 150 lei/MWh, pentru că, dacă a fost acoperită întreaga cantitate, atunci este evident că preţul nu poate fi de 31 de bani, ar trebui să fie mai jos. Am văzut că au venit facturi de recalculare a preţului, facturi de stornare”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, nu au avut loc discuţii la nivelul Guvernului cu privire la modificarea acestor plafoane, însă trebuie purtate discuţii cu privire la scăderea plafonului de 1.300 lei/MWh de decont.
În ceea ce priveşte plăţile către furnizori, ministrul a subliniat că respinge „orice idee că nu există bani pentru pentru aşa ceva”.
„Există întârzieri, trebuie să recunoaştem, dar banii sunt, iar odată cu promulgarea taxei de solidaritate şi anunţul tuturor jucătorilor din piaţă că vor plăti această taxă, cred că am rezolvat deja această problemă. Deci, taxa de solidaritate este una din sursele de finanţare a plăţilor către furnizori, plus Fondul de Tranziţie Energetică, care are alimentări din două direcţii: o parte de pe energia electrică pentru diferenţa între preţul de vânzare de la producători şi acea referinţă de 450 lei şi, în fiecare 25 ale lunii, se alimentează şi din taxa offshore de reglementare a preţului la gaze naturale pentru producţia de gaze din Marea Neagră”, a adăugat şeful de la Energie.
Referindu-se la exploatarea gazelor din Marea Neagră, ministrul a precizat că aşteaptă decizia finală de investiţii din partea celor de la OMV Petrom în cursul lunii iunie.
„Eu mă aştept, aşa cum toată lumea a promis, ca imediat în cursul lunii iunie să se întâmple acest lucru. Nu cred că este problema la Romgaz. Ei au anunţat că sunt pregătiţi să facă acest lucru. Aşteptăm decizia din partea celor de la OMV Petrom în cursul lunii iunie”, a punctat Popescu.
România vrea 10 GW de energie regenerabilă
România vrea să ajungă la 10 GW de energie regenerabilă până în 2027, iar, în următorii doi – trei ani, vor fi puşi în sistem 3 GW, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„În cursul lunii iunie vom finaliza evaluarea şi semnarea contractelor pentru cei aproape 3 GW de energie regenerabilă, solar şi vânt, prin PNRR, pentru că a fost o suprascriere de proiecte. Avem foarte multe proiecte, în total aproape 3 GW de energie regenerabilă. Asta înseamnă că, în următorii doi – trei ani, vom avea puşi în sistem încă 3 GW. Ne dorim ca, până în 2027, să avem 10 GW de energie regenerabilă”, a spus Virgil Popescu.
El a menţionat că a început construcţia pe amplasamentul de la Mintia a centralei pe bază de gaz natural de 1.700 de MW. „Suntem uşor întârziaţi la Complexul Energetic Oltenia, dar sunt convins că vom recupera pentru centrala pe gaz şi parcul fotovoltaic de 747 MW. Dar, fără o întărire a sistemului de transport şi o întărire a sistemului de distribuţie, toate eforturile pe care le facem împreună cu piaţa pentru producerea de energie electrică nu sunt în zadar, dar vor fi întârziate, pentru că este nevoie de investiţii în sistemul de transport. De fapt, în acest week-end am văzut ce înseamnă să avem foarte multă energie regenerabilă produsă, nu numai în România, dar şi în regiune, iar cablul de curent continuu care va străbate România de la est la vest va trebui să devină prioritatea numărul unu pentru sistemul naţional de transport”, a adăugat ministrul.
Reamintim, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru prima dată în istorie, pe piața spot prețurile la energia electrică au avut și valori negative.
În opinia lui Virgil Popescu, evacuarea energiei de la est la vest şi echilibrarea întregului sistem energetic de transport al României va trebui să înceapă. „Suntem în discuţii cu parteneri europeni, cu parteneri emiratezi pentru a putea porni acest acest proiect. Sunt convins că suntem foarte aproape de a ajunge la o înţelegere”, a mai spus Virgil Popescu.
În paralel, ministrul Energiei doreşte ca, împreună cu ANRE, să discute cu toţi distribuitorii, în aşa fel încât să fie prioritizate investiţiile acestora pentru a putea prelua în sistemul de distribuţie de energie electrică cât mai multă energie regenerabilă.
„Numărul prosumerilor a crescut foarte mult şi este un lucru extraordinar de bun. Într-o informare a Transelectricii, care ne-a venit ieri, vorbim de aproape 660 de MW instalaţi de prosumeri în reţea. Gândiţi-vă, de la modificarea legislaţiei, pe care am făcut-o în decembrie 2021, practic este o explozie – şi este un lucru îmbucurător (n.r. – de investiții). Oamenii au înţeles că a deveni prosumer este un lucru extraordinar, îţi scad costurile şi 660 de MW puşi în 2 ani de zile, practic cu bucăţele mici, cu cantităţi mici de producţie de energie electrică, este un lucru foarte bun”, a mai spus Virgil Popescu.
În ceea ce priveşte reactoarele modulare de tip SMR NuScale, Virgil Popescu a subliniat că se lucrează la procesul de finalizare a finanţărilor. „Lucrăm de ceva timp la procesul de finalizare a finanţărilor, atât pentru reactoarele modulare de tip SMR NuScale, cât şi pentru reactoarele clasice de tip CANDU, pe care le avem la Cerntavodă. Sunt foarte bucuros că, sâmbătă, la G7, preşedintele Biden a anunţat peste 4 miliarde de dolari finanţare pentru reactoarele modulare, 3 miliarde de dolari de la US Export-Import Bank (EXIM), 1 miliard de dolari de la DFC, plus 275 de milioane de de dolari, bani acordaţi de către Statele Unite ale Americii, Japonia, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite, împreună cu Nuclearelectrica. Evident, vrem să trecem la faza doi a proiectului de la Doiceşti şi, anul acesta, ne dorim inclusiv lansarea în producţie a produselor cu ciclu lung de fabricaţie”, a mai subliniat ministrul Energiei.
Totodată, el a precizat că se doreşte finalizarea contractelor de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii). „Practic, ne dorim să intrăm în linie dreaptă, să finalizăm contractele de IPC în aşa fel încât să spunem aşa, reactoarele modulare şi actuale de la Cernavodă să intre în graficul final 2028-2029, SMR-uri, 2030-2031, Unitatea 3 şi Unitatea 4”, a mai spus Popescu.
România vrea să aprovizioneze în totalitate Republica Moldova
România doreşte să aprovizioneze în integralitate şi în totalitate Republica Moldova cu energie şi gaze naturale din România, săptămâna trecută fiind aprobat un memorandum în Guvern cu privire la întărirea cooperării energetice cu ţara vecină, a mai anunțat Virgil Popescu.
Întrebat despre relaţia cu Republica Moldova, din punct de vedere energetic, Virgil Popescu a subliniat că „este prioritară pentru noi, atât la nivelul aprovizionării cu gaze naturale, cât şi cu energie electrică”. „La nivelul gazelor naturale avem gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău. Săptămâna trecută am aprobat un memorandum în Guvern cu privire la întărirea cooperării energetice cu Republica Moldova. Studiem creşterea capacităţii de interconectare prin acest gazoduct. Suntem în stadiu avansat cu proiectul Suceava-Bălţi, linie de 400 de kV pentru a lega direct Republica Moldova de România. Avem două opţiuni pentru finanţarea pe teritoriul României, REPowerEU sau Fondul de Modernizare. Colegii moldoveni au deja finanţarea pentru partea pe teritoriul Republicii Republicii Moldova. Nuclearelectrica cu Energocom au semnat deja un contract de tip PPA (n.r. – Power Purchase Agreement) pentru Unitatea 3 şi Unitatea 4. Practic, dorim să aprovizionăm în integralitate şi în totalitate Republica Moldova cu energie şi gaze naturale din România”, a menţionat Virgil Popescu.
În 17 mai, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat că Guvernul a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România şi Republica Moldova, stabilind, între altele, extinderea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin construcţia unei conducte de transport pe Centura Chişinăului.
România, pilon de stabilitate regională
Proiectul cablului care va lega Zona Caspică de Europa arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic, a declarat George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la Forumul Energiei organizat de publicația Financial Intelligence.
Conform Acordului semnat la Bucureşti pe 17 decembrie 2022, cablul care va lega Zona Caspică de Europa va străbate Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria.
„Este un proiect foarte important şi se înscrie în seria proiectelor care arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă – şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic. Practic, acest culoar nu este posibil fără România. Meritul este al colegilor din Ministerul Energiei pentru acest memorandum, care s-a semnat pe 17 decembrie, la Cotroceni. Eu doar am coordonat echipa care a lucrat, dar întregul merit este al profesioniştilor din minister. Să integrezi într-o înţelegere dorinţele a patru state nu este un lucru deloc uşor. Toată lumea trebuie să fie foarte atentă la detalii”, a menţionat George Niculescu,.
El a subliniat că proiectul este unul foarte important. Astfel, „cantităţi, volume importante de energie vor putea ajunge din Zona Caspică înspre Europa, prin România”.
„De asemenea, foarte important este faptul că, prin acest proiect de infrastructură, vom putea să acomodăm şi noile investiţii care se vor face în Marea Neagră – offshore wind. Practic, această infrastructură de transport a energiei electrice va putea să preia şi cantităţile de energie care se vor produce atunci când legea va fi gata – şi investiţiile vor veni în această zonă. Acest proiect este unul important şi deja prezintă potenţial, astfel că Bulgaria vrea să fie şi ea integrată în acest proiect. Acest lucru ne arată că proiectul este unul bine gândit. (…) Eu sper că acest proiect, în urma finalizării studiului de prefezabilitate, să prindă contur cât mai repede”, a adăugat şeful ANRE.
