Pieţele valutare din regiune sunt mai puţin influenţate de programele electorale şi reacţionează mai ales la “scorul democraţiei” de după alegeri, apreciază analiştii X-Trade Brokers România.
Acest lucru explică volatilitatea ridicată a leului în perioada verii acestui an, după suspendarea preşedintelui, care a atras declaraţii severe ale unor oficiali europeni referitoare la situaţia creată. Incertitudinea cu privire la componenţa viitorului Guvern, ca urmare a tensiunilor existente între preşedinte şi USL, vor determina presiuni nefavorabile evoluţiei leului, consideră Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB.
“Deşi este improbabil să se opună vreunei tendinţe, este foarte posibil ca Banca Naţională să se lupte cu volatilitatea. BNR a făcut acest lucru în trecut şi, deşi rezervele sale se împuţinează (ca urmare a rambursărilor efectuate către FMI), arsenalul său rămâne considerabil, ceea ce o face cel mai puternic actor de pe piaţă. De asemenea, BNR a redescoperit recent că managementul lichidităţii este un instrument puternic de influenţare a ratelor de dobândă şi, implicit, a monedei, şi ar putea fi pregătită să facă acelaşi lucru în cazul oricărui atac împotriva leului. BNR ar putea să apere activ leul, dacă rata de schimb creşte aproape de maximele record (în jur de 4,65). Date fiind informaţiile macroeconomice recente şi factorii de risc estimaţi, locali şi globali, inclusiv cei care derivă din cel mai probabil scenariu politic post-alegeri, pe termen mediu cursul de schimb leu/euro este posibil să se deprecieze. Totuşi, această tendinţă ar putea fi contracarată de Banca Naţională, cu o intervenţie semnificativă, mai probabilă în apropierea nivelului record atins anterior, de 4,65 euro/leu. Pentru următoarele luni după acest episod, însă, am putea asista la o apreciere graduală a ratei de schimb”, subliniază analistul XTB.
Evoluţiile de pe plan regional arată că alegerile din Polonia nu au influenţat pieţele, întrucât nu a existat o schimbare perceptibilă semnificativă în scorul democraţiei. În Ungaria, pe de altă parte, rata de schimb euro/forint a fluctuat puternic atunci când acţiunile Guvernului ungar au avut un ecou negativ în Vest, iar negocierile cu FMI erau la fel de volatile ca un roller-coaster. România s-a confruntat cu volatilitate în vara acestui an şi, în funcţie de rezultatele alegerilor, situaţia s-ar putea repeta, arată Cazacu.
Bursa locală de valori depinde în mare parte de fluxurile străine de capital şi de investitorii instituţionali locali. Atât USL, cât şi ARD au promis să dezvolte BVB, dar, printre investitori, există un sentiment de neîncredere, creat după repetatele amânări ale noilor listări la bursă, explică Cazacu.
Ceea ce contează este abilitatea de a repune economia locală pe o cale stabilă şi existenţa unui focus clar asupra economiei, cu cât mai puţine disensiuni. Dacă s-ar putea putea obţine acest lucru, pieţele şi-ar putea începe tradiţionala apreciere de iarnă (dacă există condiţii favorabile în Europa şi SUA). Analiza fundamentală arată că există câteva titluri cu o lichiditate foarte ridicată pe bursa românească. Ele ar putea deveni, totuşi, mai atractive (preţurile intrând în declin), dacă neînţelegerile determină o nouă rundă de instabilitate politică.
