Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) are cel mai mare grad de realizare dintre toate marile programe finanţate cu fonduri europene. Aceasta este concluzia la care au ajuns autorităţile din domeniu, având în vedere că gradul de absorbţie a fondurilor a depăşit sensibil 70%. Pentru programarea financiară comunitară 2014-2020, PNDR este gândit ca un proiect de ţară.
“Am făcut în primul rând o radiografie a sectorului şi starea actuală nu este prea fericită, pentru că avem o agricultură polarizată. Avem 1% din fermieri care deţin 50% din suprafaţă agricolă a ţării şi avem restul de 99% din fermieri care deţin restul de 50%. În această situaţie ar trebui să ne gândim cum vom avea în România o agricultura performantă ca să ne putem compara cu alte state europene”, a declarat, la Indagra, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, la o conferinţă de profil.
Potrivit sursei citate, România are două obiective prioritate pe zona de agricultură şi dezvoltare rurală, pe care va trebui să le atingă în următorii 7 ani cu ajutorul noului PNDR. “Primul vizează creşterea productivităţii şi a competitivităţii în mediul rural, iar cel de-al doilea ar fi să reuşim să producem nu materie prima cu care să ieşim la export sau să o vindem pe piaţa internă, ci să producem produse alimentare ca să ne asigurăm necesarul naţional, cât şi partea de export”, a subliniat George Turtoi.
Marea revoluţie a noului PNDR o reprezintă definirea beneficiarilor ajutoarelor comunitare şi naţionale. Vor putea primi subvenţii numai “fermierii activi”, adică cei pentru care subvenţiile agricole reprezintă cel puţin 5% din venituri sau agricultura înseamnă cel puţin o treime din activităţile entităţii. În plus, sunt excluşi din start beneficiari precum primăriile, aeroporturile, terenurile de golf sau penitenciarele, care, până acum, primeau bani pentru terenurile pe care le aveau şi erau declarate ca pajişti, de exemplu. “Dacă cei excluşi arată că se pot încadra în crieriile de fermieri activi, vor primi subvenţii în continuare”, a precizat oficialul.
Noul PNDR 2014-2020 are alocată o sumă totală de 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite României, iar 1,3 miliarde de euro contribuţia naţională.
Absorbţie 73%
Fondurile nerambursabile plătite până în prezent pentru proiectele de investiţii şi plăţi directe au depăşit 6,51 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o absorbţie de aproape 73%, a declarat, la Indagra, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), David Eugen Popescu, într-o conferinţă de profil.
“Suntem de departe cel mai bine plasat program cu finanţarea europeană din România. Din octombrie 2013 şi până în octombrie 2014, am plătit peste un miliard de euro şi intenţionăm ca, în acest ultim trimestru al anului, să plătim alte 900 de milioane de euro, constând în plăţi directe pe suprafaţă şi în plăţi pentru bunăstarea animalelor, dar cu o componentă de 300 de milioane de euro pentru proiectele de investiţii”, a mai spus Popescu.
Valoarea totală a PNDR 2007-2013 a fost de 9,32 miliarde de euro, din care 6,14 miliarde de euro au fost alocate pentru proiecte de investiţii prin 12 măsuri şi trei scheme de stat, iar 3,18 miliarde de euro pentru plăţi directe prin patru măsuri.
De la demararea PNDR în anul 2008, AFIR a primit şi verificat 148.414 cereri de finanţare, în valoare de peste 18,8 miliarde de euro. Până în prezent, au fost selectate aproape 96.000 de proiecte, cu o valoare de peste 7,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 116% a fondurilor disponibile prin PNDR pentru proiectele de investiţii.
