Acasă MediuDezvoltare Durabila Pichet cu lemn de foc

Pichet cu lemn de foc

de L M

Sindicaliștii silvici au pichetat Parlamentul nemulțumiți de legile pe care aleșii le fac sau nu le fac, fapt ce afectează domeniul forestier. Cele mai importante se referă la lemnul de foc, posibilitatea transformării Romsiva în societate comercială și retrocedările abuzive sau chiar împroprietăririle. Modificările aduse, din nou, Codului Silvic au reușit să deranjeze pe toată lumea, mai puțin pe agenții economici, care vor avea din nou acces direct la lemnul din pădure.

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva (FSSS) a pichetat Parlamentul, miercuri, acțiunea lor de protest finalizându-se cu depunerea unei petiții la registratura Camerei Deputaţilor. „Este adresată domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul deputat Liviu Dragnea. Această petiţie conţine practic toate solicitările noastre. Din păcate, acţiunea care trebuia să să aibă loc în data de 18, miercurea viitoare, am convenit cu toţi participanţii să nu o mai susţinem întrucât deja Parlamentul a intrat în vacanţă. Noi ne programasem acţiunile după decizia iniţială care presupunea ca sesiunea extraordinară să fie desfăşurată între 2 şi 19 iulie….Dacă imediat după ce începe noua sesiune Parlamentară, după luna septembrie, vedem că lucrurile nu se îndreaptă pe făgaşul firesc va trebui să reluăm acţiunile de pichetare şi, dacă va fi cazul, vom organiza o acţiune de protest de o amploare mai mare”, a declarat Silviu Geană, liderul Federației.

Sindicaliştii susţin că revendicările lor au ca scop salvarea pădurilor României de la distrugere, consolidarea activităţii administratorului fondului forestier proprietate publică, garantul asigurării unei gestionări durabile a pădurilor statului, precum şi reconsiderarea rolului silvicultorilor în societate. Principalele revendicări ale sindicaliştilor vizează înfiinţarea unei comisii pentru cercetarea retrocedărilor abuzive de păduri, alături de retragerea unui proiect de lege prin care unitățile de cult, care au avut în folosinţă sau administrare terenuri forestiere, ar putea primi în proprietate până la 30 ha.

La o primă evaluare făcută de Romsilva, peste 100 de dosare de retrocedare au fost invalidate în primă instanță de către justiție. Ca să nu fie probleme la apel, se modifică legea și se trece la împroprietărire”, spun sindicaliștii. Aceștia susțin că numai în județul Suceava ar fi vorba de împroprietărirea unităților de cult cu aproximativ 10.000 ha de pădure.

Cât privește legea de transformare a regiilor în societăți comerciale, sindicaliștii susțin că actul normativ ar fi fost cu dedicație pentru Editura Didactică și Pedagogică, dar ar putea să se ajungă și la Romsilva, care administrează pădurea statului, adică aproape jumătate din fondul forestier al României. În ultima perioadă se înregistrează un interes crescut pentru pădurile statului, în special din partea unor companii străine.

Compromis legislativ

Una dintre principalele preocupări ale sindicaliștilor o reprezintă legislația prin care se intenționeză să se asigure lemn de foc pentru populație. Ei susțin că modificările aduse Codului Silvic anul trecut au blocat piața lemnului de foc, cu consecințe asupra prețului, dar și a veniturilor RNP, adică asupra salariilor lor. Protestul lor a vizat și modificarea modificărilor aduse Codului Silvic, dar ceea ce au votat, marți, deputații, au produs din nou nemulțumirea lor. „A fost o formă de compromis pentru a trece legea”, a susținut Silviu Geană. Dar nici această formă nu va duce la deblocarea situației, iar criza lemului de foc va continua, concomitent cu creșterea prețului, sunt de părere sidicaliștii.

Modificare la modificare

Anul trecut, Codul Silvic a fost modificat, scopul declarat fiind acela de a asigura lemn de foc pentru populație la un preț cât mai mic. Mai exact, produsele secundare rezultate din lucrări de igienizare, precum şi produsele accidentale, din pădurile de stat, urmau să fie valorificate exclusiv de către Romsilva. Aceste lucrări trebuiau executate de Regia Națională a Pădurilor (RNP) cu forţe proprii sau angajând firme care să presteze serviciile, iar lemnul de foc rezultat urma să fie vândut de regie direct către populaţie, la preţuri care, de regulă, erau chiar la mai puţin de jumătate faţă de cele practicate de către firmele de exploatare.

Pentru că nu au mai avut acces direct la resursă, firmele nu au mai venit la licitaţiile pentru servicii silvice, iar Romsilva a ajuns în situaţia de a nu putea exploata şi pune pe piaţă lemnul de foc scontat. Recent, ministrul Apelor și Pădurilor a anunțat că, din informaţiile RNP, în pădurea de stat, la sfârşitul anului, ar rămâne neexploatate aproximativ 2 milioane mc, cu pondere foarte mare lemn de foc. În plus, 177.000 mc de lemn exploatat anul trecut a rămas în rampe şi depozite, pentru că nimeni nu l-a cumpără, la care se adaugă 350.000 mc de lemn exploat de regie în acest an.

În cele din urmă, deputații au votat un hibrid” de lege, prin care se mențin prevederile legate de obligativitatea RNP de a face lucrări de igienizare, în regie proprie sau angajând firme de specialitate. Numai că, după două licitații eșuate, pot trece la valorificarea masei lemnoase pe picior, dar lemnul de foc rezultat să fie vândut în ordinea de priorități stabilită anterior prin lege, adică în primul rând populației. Mai exact, firmele vor avea din nou acces direct la lemnul din pădure. Cât privește lemnul de foc obținut din exploatare, el va fi vândut populației, în primul rând, dar prețul va fi stabilit de piață. În prezent, se vinde și cu 800 de lei mc. În acest fel, se ajunge la situația de dinaintea modificării Codului Silvic în 2017.

Vot cu scandal

Votul în Parlament pentru aceste modificări a fost unul cu scandal. S-a plecat de la un proiect de lege avansat de deputatul PSD Doina Pană, ministru al Apelor și Pădurilor în 2017, ce viza pădurile mai mari de 30 ha fără administrare. Profitându-se de acest proiect legislativ, Camera Deputaților a adus noi amendamente cu privire la lemnul de foc. Înlăturarea obligativității exploatării anumitor suprafețe de către RNP a fost cerută cu insistență de către silvicultori, considerând că astfel se deblochează piața, pentru că ei nu au posibilitatea tehnică de a aplica legea.

Doina Pană a fost cea mai vehementă, fiind împotriva acestor modificări. „Odată ce un agent economic a câştigat un arbore, nu îi mai poţi spune ce să facă cu el, face ce vrea cu buşteanul, face ce vrea cu lemnul de foc, face ce vrea, e al lui”, a declarat de la tribuna Parlamentului Doina Pană. Deputatul a susținut că agenţii economici nu vor fi obligaţi să asigure necesarul de lemn pentru populație. Şi a venit şi cu exemple – în 2016, agenţii economici au dat doar 4% din ce au tăiat ca lemn de foc către populaţie, iar restul la marii procesatori, iar în 2017 doar 3%. Pană a acuzat chiar și faptul că influenţa marilor tăietori” a ajuns până în Parlament. Au venit cu scenarii fulminante întreţinute din nefericire de colegi de ai noştri chiar de la acest microfon, să ne forţeze mâna să luăm lemn ieftin de la populaţie şi să-l dăm marilor firme străine”, a mai spus Doina Pană.

În cele din urmă, legea a fost votată în varianta dorită de ceilalți colegi ai Doinei Pană.

din aceeasi categorie