Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în iulie la 14,9% comparativ cu 16,9% în luna mai. Cea mai afectată regiune de comerțul ilegal cu țigarete rămâne regiunea nord-est, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research, astfel că graniţa cu Republica Moldova este sensibilă în continuare. După aproape șase luni, procentul de 14,9% se situează sub media de 16% din 2015, precum și sub cea a ultimilor cinci ani, de circa 15%. Însă, chiar dacă piaţa neagră a scăzut cu două procente, România este peste media europeană a comerţului ilegal cu ţigarete, de 10%.
„În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu toate că piaţa neagră a scăzut cu 15,2 puncte procentuale faţă de luna mai. Regiunile vest, sud-vest şi nord-vest deţin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.
Din punct de vedere al provenienţei, ponderea „cheap whites”, se află în creştere (plus 2,5 puncte procentuale faţă de mai) şi continuă să deţină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%).
Directorul de comunicare al producătorului de ţigarete JTI, pentru România, Moldova şi Bulgaria, Gilda Lazăr spune că producătorii de ţigarete se află într-o incertitudine legislativă fără precedent.
„Nu ştim nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere şi normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi un altul, de OUG, iniţiat în paralel de guvern”, precizează Gilda Lazăr.
Niciunul din proiecte nu prevede o perioadă de tranziţie pentru modificarea producţiei şi fabricarea potrivit regulilor viitoare, astfel că există pericolul disturbării pieţei legale şi de stimulare a contrabandei. Producătorii de ţigarete menţionează că trebuie să îşi adapteze producţia de la o zi la alta.
„Modul în care este înţeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deşi a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creşteri de taxe şi modificări de structură neaşteptate sau cu „inovaţii” de genul cursului de schimb artificial”, a adăugat Lazăr.
La rândul său, Ileana Dumitru, directorîn cadrul BAT Romania, afirmă că, de obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă şi iarnă se înregistrează creşteri.
„Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreştere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerţului ilegal cu ţigarete. În plus, suntem și într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfășura activitatea nu este deloc clar”, precizează oficialul BAT Romania.
Potrivit acesteia, incertitudinea creează prejudicii agenţilor economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar şi bugetului de stat, care înregistrează fluctuaţii la încasările din acciza la ţigarete şi pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro.
De asemenea, Alexandra Olaru, director de afaceri corporatiste la Philip Morris Romania, afirmă că evoluţia fluctuantă a contrabandei de la începutul anului şi până acum îi determină pe producători să fie precauţi în a previziona un trend real de scădere.
„Traficul ilegal şi contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluţii de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerţul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populaţiei. (…) Este nevoie de o Strategie Naţională de Combatere a Comerţului ilegal cu ţigarete, care să implice toţi factorii cu putere de decizie asupra industriei, în materie de reglementare, politici fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii“, a declarat oficialul Philip Morris Romania.
Adrian Pirau, director comercial la Imperial Tobacco Romania, spune că autorităţile competente în combaterea contrabandei nu pot compensa lipsa de predictibilitate în care îşi desfăşoară activitatea.
„Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparenţă şi dialog eficient, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârşitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar in prezent este întârziată transpunerea în legislaţia naţională a nu mai puţin de 44 de directive europene”, a declarat reprezentantul Imperial Tobacco Romania.
Directorul de comunicare al producătorului de ţigarete JTI, pentru România, Moldova şi Bulgaria, Gilda Lazăr, spunea că pierderile aduse bugetului de stat de contrabanda cu ţigări ajung la 600 de milioane de euro anual.
„Suma totală care se pierde este de 800 de milioane euro, din care 600 de milioane euro ar reveni statului. Circa 20% din total este pierderea industriei”, declara oficialul producătorului de ţigarete.
La rândul său, Dorel Fronea, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi coordonator al autorităţii vamale, spune că un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabanda cu ţigarete reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 35-40 milioane de euro.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
