Consiliul Concurenţei vrea să finalizeze în acest an mai multe investigaţii, precum cele care vizează trucarea unor licitaţii din sectorul laptelui, al energiei şi din domeniul IT, însă nu vor mai fi sancţiuni de nivelul celor de anul trecut, când cea mai mare amendă a fost de 35 milioane de euro. În plus, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că săptămâna viitoare ar putea fi aprobat de către Comisia Europeană ajutorul de stat de 100 milioane lei pe care Guvernul vrea să-l acorde Complexului Energetic Hunedoara, ceea ce va permite companiei să cumpere certificate de emisii de gaze şi să evite astfel o amendă de la forurile europene.
„Vor fi multe cazuri în acest an, dar nu la fel de spectaculoase ca anul trecut. Nu poţi să dai prea des amenzi de 35 de milioane de euro, aşa cum a fost în cazul investigaţiei pe retail. Vom finaliza investigaţii care vizează licitaţii trucate la programul cornul şi laptele şi ne vom concentra pe liberalizarea pieţei energiei”, a spus, la lansarea raportului de activitate al Consiliului Concurenţei, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.
În domeniul energiei, Consiliul Concurenţei îşi propune să încheie investigaţia sectorială aflată în derulare pe piaţa gazelor şi, totodată, să urmărească procesul de liberalizare a acestei pieţe.
„În domeniul ajutorului de stat, în 2015 vom continua colaborarea cu Guvernul şi Comisia Europeană pentru privatizările companiilor Poşta Română, CFR Marfă, Oltchim, dar şi pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia şi a Complexului Energetic Hunedoara. Trebuie să găsim soluţii cu Guvernul şi Comisia Europeană pentru reviabilizarea şi salvare a acestor companii”, a explicat Chiriţoiu, citat de Mediafax.
Ajutor de stat pentru C.E. Hunedoara
De asemenea, Comisia Europeană ar putea aproba săptămâna viitoare ajutorul de stat de 100 milioane lei pe care Guvernul vrea să-l acorde Complexului Energetic Hunedoara, ceea ce va permite companiei să cumpere certificate de emisii de gaze şi să evite astfel o amendă de la forurile europene.
„Complexul Energetic Hunedoara este un mare poluator şi de aceea trebuie să cumpere certificate de emisii de gaze, dar dacă nu le cumpără va primi o amendă foarte mare. Complexul însă nu are bani şi de aceea s-a decis acordarea unui ajutor de stat pentru a cumpăra aceste certificate. Comisia Europeană a fost notificată şi aşteptăm ca săptămâna viitoare aprobarea acesteia privind ajutorul de stat”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
Guvernul vrea să acorde Complexului Energetic Hunedoara un ajutor de stat individual sub forma unui împrumut pe şase luni de aproape 100 milioane lei, bani proveniţi din privatizări, şi obligă producătorul de cărbune şi energie să-şi separe legal activităţile şi să aplice un program de restructurare, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Energiei.
În nota de fundamentare a proiectului se precizează că acest ajutor de stat a fost deja aprobat de Consiliul Concurenţei în 20 martie şi a fost notificat şi Comisiei Europene.
Banii din ajutorul de stat vot fi folosiţi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susţinere a activităţilor pentru o perioadă de şase luni de la acordare, inclusiv cele necesare achiziţionării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
În termen de 6 luni de la momentul acordării ajutorului de stat individual pentru salvare, compania va trebui să prezinte un plan de restructurare care să-i asigure viabilitatea pe termen lung şi care va fi notificat Comisiei Europene în vederea autorizării. În situaţia în care producătorul de cărbune şi energie nu prezintă planul de restructurare până la data scadenţei împrumutului, este obligat să achite împrumutul şi dobânzile la scadenţă.
Dacă producătorul de cărbune şi energie nu prezintă planul de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, are obligaţia să prezinte un plan de lichidare.
În nota de fundamentare se spune că, în situaţia lichidării companiei, va fi afectată atât capacitatea acesteia de finalizare a unor investiţii finanţate prin împrumuturi, acordate sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi capacitatea de rambursare a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor.
Totodată, până la data scadenţei împrumutului, Complexul Energetic Hunedoara are obligaţia de a prezenta Ministerului Finanţelor Publice planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană, iar în baza acesui plan poate fi prelungită perioada de acordare a împrumutului, în aceleaşi condiţii de dobândă.
Complexul Energetic Hunedoara va trebui să ramburseze împrumutul în termen de şase luni de la primire, plus dobândă, sau îl poate înapoia anticipat parţial sau integral.
Nota de fundamnetare a proiectului de ordonanţă de urgenţă menţionează că la acordarea ajutorului de stat individual pentru salvare se respectă principiul „pentru prima şi ultima dată”. În acest sens, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sa prezinte o declaraţie în care trebuie să specifice dacă a primit în trecut ajutor de salvare sau restructurare.
În caz afirmativ şi dacă au trecut mai puţin de 10 ani de la primirea ajutorului de restructurare sau de la încheierea perioadei de restructurare sau de la oprirea punerii în aplicare a planului de restructurare (oricare din evenimente s-a produs cel mai recent), Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri nu va acorda ajutorul de stat.
Complexul Energetic Hunedoara este singurul furnizor de energie termică în oraşele din Valea Jiului şi din municipiul Deva (judeţul Hunedoara).
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.
Compania, controlată de Ministerul Energiei, a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.
Restructurarea masivă a complexelor energetice Hunedoara şi Oltenia este cerută de Fondul Monetar Internaţional. Totuşi, Guvernul încă spera, cel puţin anul trecut, că va reuşi să privatizeze compania, lansând chiar un anunţ prin care solicita investitorilor scrisori de intenţie. Guvernul a aprobat strategia de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara în martie 2013.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu spunea în decembrie anul trecut că ar exista o companie interesată să participe la privatizarea Complexului Energetic Hunedoara, respectiv Quintana Minerals Corporation din Statele Unite. În noiembrie anul trecut Nicolescu dăduse un ultimatum de o lună conducerii Complexului Energetic Hunedoara pentru a prezenta o strategie „realistă” de viabilizare a companiei.
În februarie anul curent, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a spus că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, aflate într-o situaţie dificilă.
Ponta cere sprijinul Concurenţei după reducerea TVA la alimente
Premierul Victor Ponta a solicitat sprijinul Consiliului Concurenţei pentru primele luni după aplicarea TVA de 9% la alimente, pentru a preveni apariţia unor noi carteluri pe piaţă, arătând că măsura aplicată anterior de reducere a TVA la pâine a avut şi „părţi mai puţin pozitive”.
„Vreau să vă rog să ne sprijiniţi în ceea ce va fi, după 1 iunie, o perioadă de o lună, două, trei, de aplicare a regulilor competiţiei şi ale pieţei după reducerea TVA la toate produsele agro-alimentare. Experienţa de la pâine are părţi pozitive şi părţi mai puţin pozitive. Acuma, însă, va fi la tot şi vreau să cred că regulile competiţiei şi regulile pieţei libere vor funcţiona cu adevărat, nu o să ne trezim cu noi carteluri la carne, la pâine, la alte produse, care, de fapt, să oprească ceea ce ne-am dorit cel mai mult, şi anume o competiţie deschisă, preţuri mai mici şi calitate mai mare”, a afirmat Ponta, prezent la bilanţul Consiliului Concurenţei.
Guvernul a decis ca, din luna iunie, TVA să fie redusă la 9% la toate produsele agro-alimentare.
Amenzi de 42 milioane euro în 2014
Consiliul Concurenţei a sancţionat anul trecut 53 de entităţi, valoarea amenzilor impuse fiind de 185 milioane de lei (circa 42 milioane de euro), în creştere de peste două ori faţă de 2013, mai mult de 80% din sancţiuni fiind aplicate pentru înţelegeri verticale.
„Durata medie a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2014 a fost de 3,7 ani. Consiliul Concurenţei a sancţionat 53 de entităţi, valoarea totală a amenzilor impuse fiind de 184,6 milioane de lei (41,5 milioane de euro). Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 2,12 ori mai mare decât în 2013 şi de 6,11 ori mai mare decât în 2012)”, se arată în raportul anual al autorităţii.
Din punct de vedere al tipului de încălcare a legislaţiei, 83,42% din volumul sancţiunilor aplicate a fost pentru înţelegeri verticale, 16,20% pentru înţelegeri orizontale şi 0,38% pentru nerespectarea angajamentelor. Sancţiunile au fost aplicate pentru patru înţelegeri orizontale (57%), o înţelegere verticală (14%) şi două nerespectări de angajamente (29%).
În 2014, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigaţii şi alte activităţi similare referitoare la aplicarea regulilor de concurenţă, din care 16 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, două proceduri privind nerespectarea angajamentelor, două anchete sectoriale şi un studiu. Opt din totalul investigaţiilor finalizate în 2014 au vizat atât încălcarea legislaţiei naţionale, cât şi pe cea a legislaţiei comunitare.
În 2014, numărul dosarelor în care Consiliul Concurenţei a avut calitate procesuală şi care au vizat domeniul concurenţei a fost de 180. Aceste dosare au reprezentat 86% din totalul dosarelor instrumentate în instanţă de instituţie. Procentul hotărârilor irevocabile, favorabile Consiliului Concurenţei, a fost de 96%, în creştere cu 3 puncte procentuale faţă de 2013, iar cel al hotărârilor definitive, favorabile autorităţii, a fost de 93%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de 2013.
Totodată, autoritatea de concurenţă a înregistrat, în 2014, un procent al amenzilor menţinute irevocabil de 67%, în creştere cu 3 procente faţă de 2013, şi un procent al amenzilor menţinute definitiv de 95%, în creştere cu 9 puncte procentuale faţă de 2013.
Reamintim, într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro în luna martie, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirma că cea mai mare amendă a fost aplicată în anul 2011, când Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile petroliere cu 880 milioane lei (peste 200 milioane de euro) reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010. Amenda a fost aplicată în urma unei investigaţii în care am avut dovezi că firmele s-au înţeles între ele să scoată de pe piaţă un sortiment de bezină.
În total, de la înfiinţare, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în valoare totală de 505.322.926 euro. Astfel, cea mai mică valoare a sancţiunilor s-a aplicat în anul 1997 (95.044 euro), iar cea mai mare – în anul 2011 (294.164.875 euro). De la venirea mea la Consiliului Concurenşei, în mai 2009, s-au aplicat amenzi în valoare de 395,6 milioane de euro.
Autoritatea de Concurenţă a primit peste 300 sesizări având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială, sesizări care au vizat denigrarea concurenţilor, acţiuni de dezorganizare a firmei concurente prin coruperea personalului sau atragerea salariaţilor acesteia şi deturnarea clientelei.
„De la preluarea gestionării domeniului combaterii concurenţei neloiale (iulie 2011, n.r.) şi până la sfârşitul anului 2014, Consiliul Concurenţei a primit 303 sesizări având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială, sesizări ce au vizat, generic, denigrarea concurenţilor, acţiuni de dezorganizare a întreprinderii concurente prin coruperea personalului sau atragerea salariaţilor acesteia şi deturnarea clientelei concurenţilor. Numărul sesizărilor primite anual a crescut continuu în această perioadă”, se arată în raportul de activitate al autorităţii de concurenţă.
În anul 2014, activitatea Consiliului Concurenţei în domeniul combaterii concurenţei neloiale s-a intensificat semnificativ. Autoritatea a avut în analiză 115 sesizări, iar numărul cazurilor soluţionate a crescut cu 47% faţă de anul precedent.
Pentru 26 din cazurile soluţionate în 2014 (30% din totalul cazurilor soluţionate în acest an) a fost declanşată procedura de analiză aprofundată. Această valoare depăşeşte numărul total al procedurilor declanşate până la acel moment (2012 şi 2013).
Printre cazurile soluţionate în 2014 de Consiliul Concurenţei, în care au fost aplicate şi amenzi contravenţionale, se numără unul în care a fost analizată o posibilă faptă de concurenţă neloială constând în denigrarea unei companii de către unul dintre concurenţii săi. Firma Rotronic Impex SRL a sesizat autorităţii de concurenţă că firma Exal Grup a comunicat şi răspândit, în public, afirmaţii despre aceasta şi despre activitatea sa, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna Rotronic Impex. Acest lucru a avut loc prin transmiterea unor e-mail-uri şi prin publicarea, pe site, a unor informaţii denigratoare referitoare la dispozitivele automate destinate stingerii incendiilor, produse comercializate de ambele întreprinderi.
Au fost avute în vedere şi afirmaţiile mincinoase făcute de Exal Grup cu privire la Rotronic Impex şi la mărfurile şi serviciile acesteia, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii firmei reclamante.
Pentru soluţionarea acestui caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată. Analiza realizată a relevat faptul că afirmaţiile în cauză nu corespundeau realităţii şi că au fost de natură să afecteze activitatea întreprinderii Rotronic Impex, demonstrându-se, astfel, încălcarea legii. Firma Exal Grup a fost sancţionată cu amendă contravenţională de 6.000 de lei.
Un alt caz soluţionat de Consiliul Concurenţei, în 2014, este cel instrumentat ca urmare a primirii unei sesizări prin care autoritatea de concurenţă era informată de faptul că doi angajaţi ai firmei Min Montaj au înfiinţat o nouă entitate (Duca Cranes) având acelaşi obiect de activitate, respectiv repararea maşinilor, depunând diligenţe pentru crearea acesteia în paralel cu desfăşurarea activităţii la firma angajatoare.
Prin acţionarii săi (angajaţi ai Min Montaj), firma nou înfiinţată a încheiat contracte cu 6 clienţi ai societăţii reclamante care au încetat orice colaborare comercială cu aceasta din urmă.
Şi în acest caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată şi întrucât s-a constatat că preluarea clienţilor de către Duca Cranes a fost realizată contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii şi a fost posibilă doar prin folosirea legăturilor stabilite de către cei doi angajaţi cu aceasta, în cadrul funcţiilor deţinute anterior la Min Montaj SRL, autoritatea de concurenţă a apreciat că fapta reprezintă contravenţie şi a decis aplicarea unei amenzi în cuantum de 1.500 lei.
