În august ar putea intra în vigoare legea privind promovarea producerii de electricitate din surse regenerabile, ceea ce va duce la scumpirea energiei electrice pentru consumatori, atât casnici, cât şi industriali. Având în vedere că energia eoliană beneficiază de două certificate verzi, ce costă 241,04 lei noi fiecare, înseamnă cu un kilowatt „verde” va ajunge să coste 8.068 lei vechi, faţă de 3.247 lei vechi un kWh în mod normal. Evident, majorarea preţului la energia electrică va antrena şi alte creşteri de preţuri, ceea ce va pune o nouă presiune asupra inflaţiei şi a ţintei stabilită de BNR.
Consiliul Concurenţei a transmis pe 3 iunie notificarea oficială pentru obţinerea avizului Comisiei Europene în privinţa ajutorului de stat introdus prin Legea 220/2008. Comisariatul pentru competiţie are termen 60 de zile de la notificare pentru a răspunde, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul ar trebui să transmită Bucureştiului răspunsul până pe 3 august. Având în vedere că negocierile dintre autorităţile române şi cele comunitare au condus la o formă finală a legislaţiei privind sprijinul acordat surselor regenerabile de energie, este puţin probabil ca DG Competition să ceară explicaţii în plus, care să amâne intrarea în vigoare a noii legislaţii. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG), care modifică Legea 220/2008 şi care transpune cerinţele Bruxelles-ului. După avizul Comisiei Europene, în prima şedinţă de Guvern se va aproba OUG, iar ANRE va publica în Monitorul Oficial legislaţia secundară, deja elaborată. Astfel, cel mai târziu la mijlocul lunii august, legea privind promovarea surselor regenerabile de energie va intra în vigoare.
Cele mai importante modificări introduse prin proiectul de OUG se referă la evitarea supracompensării producătorilor şi cumulul ajutoarelor de stat din mai multe surse. De asemenea, faţă de prevederile Legii 220/2008, prin proiectul de OUG se reduce numărul de certificate verzi pentru anumite tehnolologii. În plus, se introduce tariful fix (feed-in tariff) pentru anumişi producători.
Astfel, noua OUG introduce termenul de „supracompensare”, definit ca „situaţia în care, luând în considerare indicatorii tehnico-economici specifici medii realizaţi anual pentru fiecare tehnologie, din analiza cost-beneficiu efectuată pentru ansamblul capacităţilor de producere utilizând aceeaşi tehnologie, rezultă o rată internă de rentabilitate (IRR) mai mare cu 10% faţă de valoarea considerată pentru tehnologia respectivă la autorizarea sistemului de promovare şi care se va publica pe site-ul ANRE”. De exemplu, rata internă de rentabilitate pentru energia eoliană este de 11,5%.
„Dacă IRR depăşeşte cu 10% valoarea considerată, se va reconsidera numărul de certificate acordate pentru o anumită tehnologie, nu numai pentru un anumit producător”, a declarat Dan Plaveti, preşedintele ANRE, pentru focus-energetic.ro.
Modificare la certificate
Pe de altă parte, se modifică numărul de certificate verzi (CV), cu excepţia celei solare, care beneficiază, în continuare, de 6 CV pentru un MWh.
Pentru microhidrocentralele (MHC) cu puteri instalate de cel mult 10 MW se acordă 3 certificate verzi pentru fiecare MWh dacă centralele hidroelectrice sunt noi, 2 CV – dacă centralele sunt retehnologizate şi 1 CV – pentru cele vechi.
Până în anul 2017 se acordă 2 CV pentru fiecare megawatt oră eolian şi numai unul din 2018.
Pentru energia geotermală, din biomasă, biolichide şi biogaz se acordă câte 2 CV, iar pentru energia produsă din gaz rezultat din procesarea deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate se acordă 1 CV. Dacă se produce energie în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, aceste tehnologii beneficiază de un CV în plus pentru fiecare MWh, iar dacă se utilizează şi plante din culturi energetice – încă un CV. Astfel, dacă energia se obţine din culturi energetice, în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, pentru fiecare MWh se vor acorda 4 CV. Totuşi, legea prevede că producătorul va trebui să aleagă între bonusul pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi certificatele verzi. Reamintim, bonusul este de 18,5 lei/MWh, în timp ce valoarea unui CV este de 55 euro.
Pe de altă parte, în propunerea de modificare a legii s-a inclus prevederea ca proiectele mai mari de 125 MW să fie notificate individual la Bruxelles. Abia după ce se obţine avizul Comisiei Europene, investitorii în aceste proiecte pot primi certificatele verzi, iar ANRE, în conformitate cu prevederile deciziei de autorizare a CE, le poate reduce unora numărul de certificate.
De remarcat, legea prevede că aceste CV se acordă pentru o perioadă de 15 ani. Producătorilor care au început să livreze energie „verde” înainte de intrarea în vigoare a legii (n.r. – probabil august 2011), li se diminuează corespunzător perioada de acordare a certificatelor verzi. În prezent, în România sunt înregistraţi 57 de producători de energie din surse regenerabile, puterea instalată este de 675 MW, iar, în primele 4 luni ale anului, s-au produs şi livrat în sistemul energetic naţional (SEN) aproape 520.000 MWh.
De asemenea, legislaţia prevede că aceste certificatele verzi sunt emise de operatorul de transport şi sistem (n.r. – Transelectrica) şi au o durată de valabilitate de trei ani.
Reamintim, până în anul 2020, 20% din energia consumată în România trebuie să fie „verde”. În lege sunt trecuţi şi paşii ce trebuie urmaţi pentru atingerea, graduală, a ţintei de 20%. Astfel, în 2011, cota obligatorie este de 10%, în 2012 – 12%, în 2013 – 14% (…), iar în 2020 – 20%. Până anul trecut, energia produsă din surse regenerabile a fost, practic, neglijabilă. De altfel, ANRE a anunţat, pentru 2010, o cotă obligatorie de “energie verde” de doar 1,5% (faţă de 8,3%, cât era ţinta, conform legislaţiei în vigoare). Probabil că nici în 2011 ţinta nu va fi atinsă, cel mai probabil doar 7% din energie va fi „verde”. Totuşi, având în vedere investiţiile anunţate, de mii de MW în energie din surse regenerabile, este posibil ca aceste cote stabilite de ANRE să fie depăşite anii viitori. De aceea proiectul de OUG prevede valabilitatea de 3 ani a unui CV. „Surplusul de certificate, dacă va exista, va putea fi comercializat şi în anii următori. Astfel, se va dezvolta şi o piaţă a certificatelor verzi”, a mai spus Dan Plaveti.
Tarif fix la regenerabile
O altă noutate a noii legi o reprezintă introducerea feed-in tariff (preţ fix, reglementat de ANRE). Energia produsă în centrale cu puteri instalate de cel mult 1MW poate fi vândută furnizorilor în ale căror zone de licenţă sunt situate centralele respective, la preţuri reglementate unice pe tip de tehnologie, dar care nu mai beneficiază de certificate verzi, se mai arată în proiectul de OUG. Preţurile reglementate şi regimul de comercializare a acestui tip de energie sunt stabilite de ANRE în baza unei metodologii ce va fi aprobată în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a OUG şi vor fi notificate Comisiei Europene.
Probleme la TVA
De asemenea, persoanele fizice şi autorităţile care au instalate sisteme de producere a energiei din surse regenerabile (precum cei care au accesat fonduri pentru „Casa verde”) „pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare, financiară şi/sau cantitativă, între energia livrată şi energia consumată din reţea”. ANRE şi Ministerul Finanţelor vor elabora o metodologie în acest sens, în 120 zile de la intrarea în vigoare a OUG. Problema ridicată de Finanţe se referă la TVA, mai exact la cine va plăti statului taxa pe valoarea adăugată, furnizorul sau populaţia.
O altă modificare introdusă prin noua OUG se referă la indexarea valorii certificatelor verzi. Conform legii 220/2008 modificată prin legea 139/2010, valoarea unui certificat este minim 27 euro, iar cea maximă – 55 euro (calculată la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului precedent – pentru 2011, valoarea care se ia în calcul este de 4,2925 lei/euro). Indexarea anuală era calculată, conform vechii legi, conform indicelui mediu de inflaţie înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE 27, comunicat oficial de către EUROSTAT”. Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2010/decembrie 2009, faţă de decembrie 2009/decembrie 2008) a fost de 2,1% la nivelul UE. Astfel, de la 27 euro, valoarea minimă de tranzacţionare se majorează la 27,567 euro/certificat verde (118,33 lei), iar valoarea maximă – 56,155 euro /certificat verde (241,04 lei). Prin proiectul de OUG, indexarea se face utilizând inflaţia medie anuală la nivelul zonei euro, care, anul trecut, a fost de numai 1,6%. Astfel, preţul certificatelor verzi ar trebui să scadă, ceea ce este puţin probabil. Abia anul viitor se va aplica noua formulă de indexare.
Schema de ajutor de stat pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile are o valoare de circa 10 miliarde de euro până în anul 2020. “Se estimează că, după obţinerea deciziei Comisiei, de acest sistem vor beneficia aproximativ 500 operatori economici, care vor dezvolta proiecte de producere
a energiei electrice din surse regenerabile, contribuind, astfel, la
atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de statul român în cadrul Strategiei Uniunii Europene la nivelul anului 2020”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.
Noi bătăi de cap pentru Isărescu
În fine, o dată cu intrarea în vigoare a noii legislaţii se va scumpi şi curentul electric. Până acum, producătorii de energie din surse regenerabile beneficiau de un certificat verde pentru fiecare MWh livrat în sistem, indiferent de tehnologia folosită. O dată cu avizul CE, pentru energia eoliană (cea mai răspândită în România) se vor acorda două certificate verzi. Astfel, la preţul unui kilowatt (care este, în prezent, de 3.247 lei vechi) se va adăuga valoarea certificatelor verzi, adică 4.821 lei vechi, ceea ce va face ca un kWh să coste 8.068 lei vechi, la care se adaugă TVA-ul şi acciza. Totuşi, cu acest preţ nu va fi plătit decât, probabil, 7% din consum (adică acea cotă de energie “verde” obligatorie, stabilită de ANRE).
De remarcat, valoarea certificatelor verzi se va reflecta nu numai în consumul casnic, ci şi în preţul plătit de consumatorii industriali. Astfel, preţul majorat al energiei electrice se va reflecta direct în indicele preţurilor de consum (“unitatea de măsură” a inflaţiei), ponderea acesteia fiind foarte mare, de 501 puncte. Pe de altă parte, energia electrică se foloseşte pretutindeni, astfel încât majorarea preţului electricităţii se va reflecta, probabil, în preţurile celorlalte bunuri şi servicii şi va influenţa inflaţia şi indirect.
Astfel, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), va avea o nouă problemă. La ultimul raport asupra inflaţiei, Isărescu a anunţat că BNR a majorat prognoza de inflaţie de la 3,6%, la 5,1% pentru acest. Totuşi, conform declaraţiei şefului băncii centrale, noua prognoză nu lua în considerare majorarea preţului la energia termică prin eliminarea subvenţiilor şi cu atât mai puţin majorarea preţurilor la electricitate prin introducerea certificatelor verzi!
