Numărul miliardarilor în dolari din China a depăşit anul acesta, pentru prima oară, pragul simbolic de 300, informează AFP, preluat de Agerpres.
A două economie din lume numără în prezent 315 miliardari în dolari, cu 64 mai mulţi decât în 2012, afirmă Institutul de cercetare Hurun.
Patronul conglomeratului gigant Wanda, care a cumpărat, între altele, reţeaua americană de săli de cinema AMC, este acum cel mai bogat om din China, cu o avere estimata la 22 miliarde de dolari, potrivit Hurun, al cărui clasament confirmă poziţia acestuia în topul Forbes.
Sectorul imobiliar reprezintă principala sursă de îmbogăţire pentru miliardarii chinezi, în ciuda eforturilor Guvernului de a limita achiziţiile de proprietăţi şi creşterea preţurilor.
Lei Jun, proprietarul reţelei de telefonie mobilă Xiaomi, a crescut cel mai rapid în clasament, cu o avere estimată la 2,6 miliarde de dolari.
Într-un alt studiu, publicat în august, Institutul Hurun a arătat că apariţia de noi milionari în China a încetinit în mod semnificativ în 2012, pe fondul încetinirii puternice a creşterii economice şi a prăbuşirii pieţelor bursiere locale.
Yuanul – printer cele mai tranzacţionate valute
Yuanul chinezesc a intrat pentru prima dată pe lista celor mai tranzacţionate valute pe piaţa mondială, evidenţiind creşterea economiei Chinei, a doua din lume ca mărime, relatează agenţia de presă ITAR-TASS, citată de Ukr.net şi Finam.
Astfel, yuanul a fost una din cele zece monede cele mai activ tranzacţionate în 2013, ridicându-se de pe poziţia a 17-a pe locul 9, ca urmare a “creşterii semnificative” a comerţului offshore, a declarat Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), care serveşte ca centru de cercetare economică şi monetară. De altfel, cota yuanului în comerţul mondial a crescut de la 1,3% la 2,2%.
“Yuanul se mişcă în direcţia monedei de rezervă la nivel mondial. Doar patru zone monetare în lume concentrează în prezent o cantitate mare de capital: dolarul, euro, yenul şi yuanul”, remarcă expertul rus Konstantin Buşuev, analist la societatea de consultanţă Oktrâtie din Moscova, adăugând că baza monetară a acestor monede este de aproximativ 70% din toţi banii din lume.
Situaţia evoluează, în opinia sa, în aşa fel încât China va liberaliza, în cele din urmă, yuanul, ceea ce este foarte posibil. De îndată ce se va produce o liberalizare a datoriei publice a Chinei, yuanul ar putea deveni o monedă de rezervă, mai spune el.
Activele Băncii Populare a Chinei sunt, la ora actuală, cele mai mari din lume, depăşind volumul şi activele Fed, BCE şi Băncii Japoniei şi chiar mai mult: ele sunt mult mai bune, subliniază expertul rus, adăugând că patru bănci chineze se numără printre cele mai mari zece instituţii financiare din lume. În prezent, banca Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) a depăşit chiar şi JP Morgan în ceea ce priveşte volumul capitalului propriu.
După cum scrie în acest sens presa rusă, Banca Centrala a Rusiei consideră că dezvoltarea yuanului ca monedă globala este doar o chestiune de timp.
Pe de altă parte, exporturile Chinei au crescut peste aşteptări în august, sporind, astfel, speranţele potrivit cărora a doua mare economie a lumii se va redresa din actualul declin, transmite BBC.
Luna trecută, exporturile au urcat cu 7,2%, comparativ cu august 2012, în timp ce analiştii se aşteptau la un avans de 5,5%.
Cifrele vin la câteva zile după publicarea unor date care arată că activitatea în industrie a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 16 luni în august.
“Datele comerciale din august susţin tendinţa crescătoare înregistrată din iulie, în linie cu îmbunătăţirea încrederii pieţelor”, au declarat Liu Li-Gang şi Zhou Hao, economişti la ANZ.
Importurile au crescut cu 7%, rezultând un excedent de peste 28,5 miliarde de dolari.
“Exporturile în creştere în iulie şi august reflectă îmbunătăţirea cererii pe plan extern. Credem că în semestrul doi economia mondială va înregistra o redresare modestă, ceea ce va sprijini în continuare creşterea exporturilor Chinei”, explică Joey Chew, economist la Barclays.
