Banca Naţională a României (BNR) a redus prognoza de inflaţie pentru 2020 la 3%, de la 3,1%, cât era estimarea anterioară, a anunţat guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu (foto), într-o conferinţă de presă. Pentru anul următor, BNR previzionează o inflaţie de 3,2%.
„Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată a reintra în interiorul intervalului din jurul ţintei începând cu T1 2020 (2,8 la sută), pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din anul 2019. Ulterior se va plasa pe o traiectorie ascendentă, imprimată de presiunile de la nivelul inflaţiei de bază, dar va rămâne în interiorul intervalului ţintă”, arată BNR.
Banca Naţională a României a inclus la capitolul factori care ar putea contribui la reducerea inflaţiei din acest an răspândirea coronavirusului, care ar putea determina încetinirea economiei globale, a mai spus Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema Raportului asupra inflaţiei.
Enunţul a fost inserat într-un slide din prezentarea BNR privind potenţialele cauze de abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată.
„Nu avem date suplimentare, însă am hotărât să introducem această frază din două motive: pentru că am văzut cum a reacţionat Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi, mai ales, ultima declaraţie sau opinie a unui institut din Marea Britanie. Din experienţa noastră internaţională, astfel de luări de poziţie nu sunt întâmplătoare, negândite, sunt cântărite cuvintele. Ce a apărut acum o zi sau două în Marea Britanie este mai mult decât de luat în considerare. Astfel că am introdus acest element. Deocamdată este la capitolul „riscuri”, mai degrabă „incertitudini”. Dar tendinţa va fi să scadă creşterea economică în lume”, a precizat guvernatorul Isărescu potrivit Agerpres.
Alţi factori luaţi în calcul de BNR care ar putea duce inflaţia la o valoare mai mică decât cea prognozată sunt: evoluţia economiei zonei euro (tensiuni geopolitice, vulnerabilităţi ale unor pieţe emergente), posibila escaladare a conflictelor comerciale, finalizarea Brexitului, precum şi conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE şi Fed.
În schimb, liberalizarea pieţelor de energie şi gaze naturale ar putea duce la o inflaţie mai mare decât cea prognozată, la fel şi problemele de pe piaţa muncii, respectiv insuficienţa şi necorelarea ofertei de forţă de muncă cu cererea.
Întrebările dacă există sau nu bani pentru majorarea pensiilor sunt ciudate
Întrebările dacă există sau nu bani pentru majorarea pensiilor sunt ciudate, în contextul în care România are deficite atât de mari, însă o soluţie ar fi împrumuturile, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a fost întrebat de jurnalişti dacă România îşi permite majorarea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor, în condiţiile în care Comisia Europeană va declanşa în perioada următoare procedura de deficit excesiv. „Ministrul Finanţelor şi premierul au spus foarte clar că au inclus creşterea în bugetul cu un deficit de 3,6%. Deci mai mult cred că trebuie să discutaţi cu dânşii”, a răspuns Isărescu.
El a amintit că există şi opinia Consiliului Fiscal pe această temă, pe care a catalogat-o ca fiind serioasă şi profesionistă.
„Avem şi o opinie serioasă, solidă, profesionistă, a Consiliului Fiscal, deci noi ne putem aşeza la masă să discutăm pornind de la un material serios. Dar dacă singura întrebare care se pune este dacă sunt sau nu bani pentru creşterea pensiilor cu 40% chiar nu vreau să mai comentez, că am văzut că sunt comentat suficient. Eu unul nu mă pot aşeza la o asemenea masă şi nici nu pot să răspund şi îmi cer scuze”, a precizat guvernatorul.
Întrebat ce părere are despre alocaţii, Isărescu a glumit, precizând că are o părere bună despre alocaţii şi pensii, însă discuţia este despre situaţia fiscal-bugetară a ţării.
„Aici, părerea BNR este că avem o problemă majoră. Sunt două deficite mari şi cred că trebuie să ne aşezăm să discutăm serios despre ele. (…) Comisia va spune ceva, Guvernul va trebui să răspundă, iar noi, aici, va trebui să stăm cu arma la picior ca să nu se strice lucrurile”, a mai spus el.
Şeful BNR a arătat că zilele următoare va apărea raportul de ţară şi vom vedea care sunt recomandările Comisiei Europene, însă a subliniat că partea fiscal-bugetară este o decizie 100% politică.
Jurnaliştii au insistat să afle dacă reprezentanţii BNR au stat la masă cu cei ai Guvernului pentru a stabili următorii paşi.
„Nu ne-am pus, că dacă ne puneam… Nu ne-am pus. Cu Guvernul precedent am discutat, ştiţi bine ce rezultate am avut. Au fost multe discuţii. Cel actual e de doar trei luni. Ne-am aşezat cu ei la masă, dar dânşii spun un lucru clar: „Trebuie să respectăm legea. O lege în România se respectă”. Deci răspunsul scurt este că nu am căzut de acord. Salut faptul că aproape toţi analiştii economici, fiscali şi o bună parte din media sesizează o problemă care devine acută: cele două deficite. Repet, nu vin din politica monetară. (…) Nu au fost făcute corecţii la timp, vor fi făcute în viitor, în domeniul fiscal-bugetar”, a răspuns guvernatorul.
El a arătat că BNR nu recomandă majorarea impozitelor, care ar face mai rău.
„Abordarea noastră a fost mai întâi să oprim deteriorarea şi apoi treptat-treptat să ajustăm, beneficiind de faptul că nu avem ca în 2007-2008 deficite externe de 14%, ci doar 5%, relativ rezonabil. Şi nici deficitul bugetar nu este atât de mare. Deci nu am găsit până acum acea combinaţie de politici care să ducă la corecţia necesară”, a precizat Isărescu.
În opinia sa, situaţia este cu atât mai dificilă, cu cât mediul politic tinde să facă promisiuni electoratului, lucru pe care îl înţelege.
„Una e să te aşezi la masă şi alta e să găseşti o soluţie. Logica politică este alta – am fost şi eu în politică şi ştiu – logica în politică este să dai. Vrei, nu vrei, asta este. Am fost şi eu în faţa mulţimii. Dacă nu dai e rău, dacă iei e catastrofă. Deci sunt vaccinat şi la întrebările dumneavoastră, şi la tipul acesta de negociere. Înţeleg. Dacă mă duc la masă nu încep să bat cu pumnul în masă, înţeleg logica politică. Dânşii, clasa politică, stau în faţa electoratului şi trebuie să promită ceva. De-asta vă spun că nu ştiu cum ieşim din situaţia asta”, a continuat şeful Băncii Centrale.
Isărescu a arătat că soluţiile sunt majorarea veniturilor, tăierea cheltuielilor sau împrumuturile.
„Eu nu am spus că nu sunt bani pentru pensii, am spus că este ciudat să discuţi despre întrebări precum sunt sau nu bani când ai un asemenea deficit. Raţional, din punctul meu de vedere, cum poţi să pui o asemenea întrebare, când ai deficite, deci cheltuieşti mai mult decât încasezi, nu ai bani? Şi ce faceţi dumneavoastră sau cineva care cheltuieşte mai mult decât încasează? Sau se zbate să muncească mai mult, să facă mai mult, sau se întinde cât e plapuma, taie din cheltuieli, sau se duce să se împrumute”, a punctat el.
În opinia sa, pe tema împrumuturilor este nevoie de o discuţie serioasă.
„Nu avem alte definiţii pentru a nu avea bani. A nu avea bani înseamnă a nu avea bani. A nu avea bani înseamnă că, dacă vrei să cheltuieşti mai mult decât încasezi, te duci şi te împrumuţi. Dacă e să discuţi serios, cum cred eu că se poate discuta serios, trebuie să începi să discuţi aşa: care sunt sumele care trebuie împrumutate; dacă sunt enorme, să vedem cine ţi le dă, în ce condiţii, dacă poţi să dai banii înapoi. Asta este o discuţie serioasă”, a subliniat şeful BNR.
El a adăugat că este greu să ai o discuţie serioasă în condiţiile actuale, în care la televizor e un „tărăboi” din care nu se mai înţelege nimic.
„Să vedem ce spun procedura, raportul de ţară şi Guvernul. Noi am făcut suficiente comentarii, şi despre pensii, şi despre deficitul bugetar. Am spus că este o chestiune serioasă pe care nu trebuie să o discutăm în condiţii de zgomot mediatic. Am vrut şi eu să urmăresc aseară un program la televizor şi n-am mai priceput nimic. Nu vreau să jignesc pe nimeni. Trebuie să discutăm serios şi profesionist. Deci ne oprim aici cu comentariile. (…) E un tărăboi de-ţi vine să închizi televizorul. Nu jignesc pe nimeni”, a mai spus Isărescu.
Repatrierea rezervelor de aur costă mai mult decât păstrarea lor la Banca Angliei
Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lui acolo, a mai spus Mugur Isărescu.
„Vom respecta legea, aşa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, şi la Guvern, şi la Parlament, şi am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmaţii şi s-au vânturat multe lucruri neadevărate. Şi despre costuri, şi despre aurul de la Londra, despre ce fac alte ţări. Încă o dată, spunem: nu am făcut nimic altceva decât au făcut şi alte ţări. Iar dacă ele şi-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporţia pe care o avem noi: 50% în ţară, 50% în străinătate”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, costurile transportului sunt foarte mari, mai ales cele privind asigurarea. „Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ţinem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Şi eu cred că ai noştri colegi de la direcţia de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile. Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale preţioase. Ne costă foarte mult transportul din mijlocul Londrei la Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul”, a precizat şeful Băncii Centrale.
Guvernatorul a refuzat să spună suma exactă, însă a precizat că aceasta depinde de anumite negocieri.
În final, Parlamentul va fi cel care va decide, a adăugat Isărescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pe data de 20 noiembrie, o cerere de reexaminare a legii iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naţionale a României (BNR).
Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea de neconstituţionalitate asupra actului normativ a fost respinsă.
