Deşi Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, pericolele nu par să o ocolească. Cât timp Remus Borza, administrator judiciar, a condus compania, a fost acuzat că nu a alocat suficiente fonduri pentru întreţinerea şi repararea curentă a barajelor şi grupurilor energetice. Se pare că nici acum lucrurile nu sunt mai deosebite: sumele cu destinaţia “mentenanţă” sunt din ce în ce mai mici. Problema este că atât Bursa, cât şi Fondul Proprietatea cer listarea cât mai rapidă a Hidroelectrica. Dacă, din cauza reducerilor drastice ale fondurilor pentru mentenanţă, de exemplu va lua foc un grup energetic, aşa cum s-a mai întâmplat, în 2013, la CHE Săsciori-Sebeş, valoarea Hidroelectrica ar putea scădea dramatic!
De când Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, se pune tot mai mult problema listării acţiunilor companiei pe bursă. Reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt unii dintre cei mai înfocaţi susţinători ai procedurii. Motivul: listarea Hidroelectrica exclusiv pe BVB ar ajuta bursa românească să treacă de la statutul de piaţă de frontieră (treapta cea mai de jos din punctul de vedere al riscului investițional), la unul de piaţă emergentă (prima recomandată investiţiilor), ceea ce ar însemna o vizibilitate mai bună pentru România şi acces la o finanţare mai ieftină. De când cu Brexitul, se vorbeşte mai puţin despre o listare duală, la Bucureşti şi Londra.
Pe de altă parte, Fondul Proprietatea (FP) e chiar mai mult decât “înfocat”: reprezentanţii săi fac presiuni pentru aducerea Hidroelectrica la cota bursei. Motivul: cel mai mare acţionar al FP, grupul de societăţi Elliott (care deţin circa 22% din Fond) vrea bani. Fondul Proprietatea ar vinde un procent important din cele aproximativ 20% dintre titlurile pe care le deţine la Hidroelectrica, dar nu poate, atât timp cât acţiunile nu sunt listate. „Ne-am exprimat intenţia de a participa cu statul român la acest proces de listare. În momentul de faţă noi am oferit cele 3,74% drepturi de subscriere care provin din majorarea de capital Hidroelectrica ce se va face ca urmare a Hotărârii de Guvern 1066/2013. În plus faţă de acestea, vrem să vindem până la 5% din actiunile Hidroelectrica”, a declarat, cu câteva luni în urmă, Oana Truţă, vicepreşedinte Franklin Templeton România, administratorul FP, şi membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica.
Fondul Proprietatea, care este singurul acționar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participația sa de 20% la 594 milioane de euro, ceea ce indică o valoare de aproape 3 miliarde de euro pentru întreaga companie. Remus Borza spunea, înainte de ieşirea companiei din insolvenţă, că, “dacă aplicăm un multiplu de doar 10 ori EBITDA, deşi, în industria energetică, multiplul e de 15-18 ori EBITDA, valoarea companiei ar fi de 5 miliarde euro”.
Asta în condiţiile în care strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companiile din energie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea.
Totuşi, pentru listare, Hidroelectrica ar trebui, conform reprezentanţilor autorităţilor, să rămână doar cu activitatea de bază. În prezent, între bunurile înregistrate în activul societăţii în corespondenţă cu contul „Patrimoniu public” se regăsesc ecluza de la Porţile de Fier, câteva baraje şi diguri, unele preluate de la Adiminstraţia Naţională “Apele Române”, hoteluri, baze sportive şi de agrement, piscine, staţie de epurare, regularizări de apă etc.
Evident, aceste active grevează asupra activităţii şi rezultatelor Hidoelectrica. De aceea, autorităţile gândesc ca, până nu se restructurează compania şi rămân doar activităţile de bază (business core), nu se va trece la listarea Hidroelectrica, pentru că s-ar obţine mai puţini bani!
Hidroserv pe butuci
Hidroelectrica deţine 100% din acţiunile Hidroserv, companie care ar trebui să asigure întreţinerea şi mentenanţa activelor deţinute de companie.
Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA a fost înființată la data de 5 august 2013, ca urmare a fuziunii prin contopire a celor opt filiale Hidroserv: Bistrița, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de Fier, Râmnicu Vâlcea, Sebeș, Slatina. La înfiinţare, noua companie a preluat atât activul, cât şi pasivul celor 8 sucursale, printre altele şi datorii de aproximativ 64 milioane lei.
Conform fostului administrator judiciar al Hidroelectrica, în anul 2011, cifra de afaceri realizată la nivelul tuturor filialelor Hidroserv a fost în cuantum de 457.082.179 lei (circa 108 milioane euro). În anul 2013, numărul de salariaţi era de 2.546.
În urma restructurărilor, numărul de personal a scăzut, în prezent, la 1.456. În plus, disponibilizările colective au presupus şi plata unor salarii compensatorii, în sumă de circa 10 milioane lei, ceea ce a condus la creşterea datoriilor la aproape 74 milioane lei.
Dacă înainte de intrarea Hidroelectrica în procedură de insolvenţă compania cheltuia aproximativ 100 milioane de euro anual pe întreţinere şi mentenanţă, acum lucrurile s-au schimbat.
„Și la mentenanță am tăiat doar ceea ce au furat firmele prietene, alea vreo 200 de căpușe. Bugetul de mentenanță (n.r. – în timpul insolvenţei) a fost în fiecare an în jur de 45 de milioane de euro, ceea ce este mai mult decât îndestulător”, declara Remus Borza.
Cel puţin aşa susţinea administratorul judiciar al companiei. Mulţi specialişti din piaţă îl contrazic pe Borza şi îl acuză că, diminuând drastic cheltuielile cu mentenanţa, se pune în pericol buna funcţionare a hidroagregatelor. Mai mult, s-a spus că, în anul 2013, un grup energetic de la CHE Săsciori-Sebeş ar fi luat foc tocmai pentru că nu s-au realizat lucrările necesare.
Nici acum, după ieşirea din insolvenţă, lucrurile nu sunt mai bune: dacă Hidroserv ar fi trebuit să încaseze circa 160 milioane de lei pentru mentenanţa aferentă întregului an 2016, în primele 7 luni ale anului a primit comenzi doar pentru aproximativ 40 milioane de lei. Dacă trendul se menţine, pe întregul an valoarea lucrărilor ar putea ajunge la aproximativ 70 milioane de lei (circa 15 milioane de euro). Adică de trei ori mai puţin decât aloca Remus Borza!
Cei mai vajnici susţinători ai tăierii cheltuielilor cu mentenanţa sunt reprezentanţii Fondului Proprietatea care, evident, doresc un profit cât mai mare la Hidroelectrica, pentru a încasa dividente cât mai mari. Şi guvernanţii vor dividendele Hidroelectrica, pentru a creşte veniturile bugetare.
Dar, trebuie găsit un echilibru între cheltuirea banilor şi profit: ce s-ar întâmpla dacă nu se alocă fondurile necesare pentru mentenanţa şi întreţinerea Porţilor de Fier sau a barajului de la Vidraru?! Şi, în aceste condiţii, care ar mai fi valoarea de piaţă a Hidroelectrica, dacă tot se doreşte listarea acesteia?!
Hidroelectrica este bine să se listeze
“Într-adevăr, trebuie găsit un raport just între necesarul de lucrări de mentenanţă şi realizarea unei anumite cote de profit”, a declarat pentru Focus-Energetic.ro secretarul de stat în Ministerul Energiei Corina Popescu. “Nu cred că sumele cheltuite anterior intrării Hidroelectrica în insolvenţă reflectau întocmai necesarul de lucrări de întreţinere şi mentenanţă. Cred, mai degrabă, că sume ce depăşeau 100 milioane de euro anual erau mult prea mari. Pe de altă parte, nici diminuarea extremă a acestor cheltuieli nu cred că este o soluţie. Orice grup energetic, după un anumit număr de ore de funcţionare, trebuie să intre în verificări, în întreţinere şi mentenanţă, aşa cum este stipulat în cartea tehnică a grupului respectiv. Sigur, această perioadă poate fi extinsă uşor, dacă este necesar: de exemplu, dacă este secetă sau o iarnă grea, funcţionarea grupurilor pe cărbune poate fi prelungită până se depăşeşte momentul critic sau dacă plouă foarte mult – se poate prelungi perioada de funcţionare a unor hidroagregate. Dar, aceste lucruri de întâmplă destul de rar şi nu trebuie făcută o practică din utilizarea peste limite a blocurilor energetice! Pentru că, dacă reparaţiile uzuale nu se fac la timp, ceea ce se câştigă azi, se poate pierde înzecit mâine. Este, dacă vreţi, ca ITP-ul la autoturisme: chiar dacă maşina este nou-nouţă, din 2 în 2 ani tot trebuie să faci inspecţia tehnică. Iar, dacă nu o faci la timp, poţi să rămâi cu maşina în drum! În sectorul energetic, aceste lucrări de întreţinere şi mentenanţă sunt extrem de importante: până la urmă, mentenanţa Sistemului Energetic Naţional ţine de siguranţa naţională!”, a mai spus Corina Popescu.
În ceea ce priveşte listarea Hidroelectrica, reprezentantul Ministerului Energiei a declarat că acţionarii Hidroelectrica au decis prelungirea cu un an a valabilităţii scrisorii de angajament semnată cu Morgan Stanley şi Raiffeisen Capital & Investment pentru intermedierea listării la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile companie.
Totuşi, Corina Popescu a afirmat că Hidroelectrica va fi listată la bursă după restructurarea companiei şi atunci când condițiile din piață vor permite obținerea celui mai bun preț. “Eu cred că Hidroelectrica este bine să se listeze! Banii din listare nu vor merge la bugetul de stat, ci în conturile companiei, pentru continuarea investiţiilor, a modernizărilor şi retehnologizărilor şi nu numai. Ne dorim şi ca, în urma majorării de capital prin oferta publică iniţială (IPO), să se obţină cea mai mare sumă de bani în urma unei listări făcute până acum. Eu cred că Hidroelectrica se poate implica inclusiv la nivel regional, pentru că are specialişti reputaţi, cu experiență, profesionalism, inventivitate, cu capacitate de a veni cu soluţii noi şi, în plus, dispune de sume importante, iar, în urma listării, va dispune de sume şi mai mari, pe care să investească nu numai în ţară, ci şi peste hotare! Când anume se va realiza listarea, când se vor întruni condițiile în ceea ce privește piața, dar şi finalizarea restructurării companiei e greu de anticipat! Sper să se realizeze cât mai curând”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Energiei.
