Agenţia americană de Informaţii în Energie (EIA) anunţă că România ar avea rezerve de gaze extraordinare. Este adevărat, e vorba de gaze de şist. Poate este, poate nu este subiectivism din partea EIA, dar trebuie menţionat că gaze de şist, în România, nu caută decât americanii, prin grupul Chevron. Britanicii de la BP se limitează la a spune ce s-a întâmplat în trecut: de exemplu, că în 2012 s-au extras în România 10,5 miliarde mc de gaze. În plus, nu transmite date decât despre rezervele dovedite.
Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia ţării timp de 100 de ani, arată un studiu al EIA, transmite portalul balkaneu preluat de Agerpres. Precedenta estimare a rezervelor de gaze de şist ale României era de 113 miliarde metri cubi, de zece ori mai puţin.
În conformitate cu aceste cifre, România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa, în total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar conţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi, susţine EIA.
De asemenea, Agenţia americană estimează că formaţiunile de şist din România ar conţine 300 miliarde de barili de petrol. Dacă ar fi explorate aceste depozite ar majora rezervele petroliere cu 50%.
Acest raport ar putea să relanseze o dezbatere aprinsă în România cu privire la explorarea gazelor de şist. Compania americană Chevron a primit licenţe de explorare pentru o serie de depozite de gaze de şist din Vaslui şi Constanţa. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, recent, că cine primeşte avizele de explorare „obligatoriu” le primeşte şi pe cele de exploatare. În schimb, ecologiştii atrag atenţia asupra faptului că metoda de extragere a gazelor de şist, fracturarea hidraulică, este una controversată. Această tehnologie constă în injectarea la mare presiune de apă amestecată cu nisip şi produse chimice pentru eliberarea gazului din rocă, ceea ce ar putea contamina apele subterane.
100 miliarde mc rezerve dovedite
Rezervele dovedite de gaze naturale ale României se cifrau, la finele lui 2012, la 100 miliarde metri cubi, nivel nemodificat faţă de cel de la sfârşitul lui 2011, şi au reprezentat 0,1% sută din rezervele mondiale, conform datelor centralizate de British Petroleum. La finele anului 1992, rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate la 500 miliarde mc, iar zece ani mai târziu, în 2002, acestea scăzuseră la 300 miliarde mc.
Cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale din zonă se aflau în Rusia, cu 32.900 miliarde metri cubi, Turkmenistan – 17.500 miliarde mc, Norvegia – 2.100 miliarde mc şi Kazahstan – 1.300 miliarde mc.
Rezervele mondiale de gaze naturale sunt estimate de BP la 187.300 miliarde mc.
În ceea ce priveşte producţia de gaze naturale a României, BP semnalează că aceasta s-a situat anul trecut la 10,9 miliarde mc (0,3% din total), în timp ce consumul s-a cifrat la 13,5 miliarde mc (0,4% din total), în scădere cu 3,5% faţă de 2011.
Statele Unite ale Americii ocupă primul loc la nivel mondial, din punct de vedere al consumului, cu 722,1 miliarde mc, dar şi în cel al producătorilor, cu 681,4 miliarde mc, depăşind Rusia, care a produs anul trecut “numai” 592,3 miliarde mc gaze naturale.
În Uniunea Europeană, producţia de gaze naturale s-a ridicat la 149,6 miliarde mc (4,4% din total), iar consumul la 443,9 miliarde mc (13,4%).
Locul 10 la petrol
România s-a menţinut anul trecut pe locul zece în topul producătorilor de petrol din Europa şi Eurasia, deşi producţia a scăzut cu 2,8%, până la 86.000 barili pe zi, ceea ce reprezintă 0,1% din producţia mondială, conform statisticilor realizate de British Petroleum.
Pe primul loc în regiune se situează Rusia, cu 10,643 milioane barili pe zi anul trecut, urmată de Norvegia – cu 1,916 milioane barili, Kazahstan – 1,728 milioane barili pe zi şi Marea Britanie – 967.000 barili pe zi.
Producţia totală de petrol în Europa şi Eurasia s-a ridicat, în 2012, la 17,211 milioane barili pe zi, reprezentând 20,3% din producţia mondială.
La nivel mondial, producţia de petrol s-a cifrat la 86,152 milioane barili petrol pe zi, iar în Uniunea Europeană la 1,538 milioane barili petrol pe zi (1,8% din total).
Consumul de petrol în România a scăzut în 2012 cu 3,6% faţă de anul anterior, situându-se la 182.000 barili pe zi (0,2% din consumul mondial).
Cel mai mare consum în regiune a fost înregistrat de Rusia – 3,174 milioane barili pe zi, Germania – 2,358 milioane barili pe zi, Franţa – 1,687 milioane barili pe zi, Marea Britanie – 1,468 milioane barili pe zi, Italia – 1,345 milioane barili pe zi şi Spania – 1,278 milioane barili pe zi.
Consumul mondial de petrol a totalizat 89,774 milioane barili petrol pe zi, iar în UE s- a situat la 12,796 milioane barili pe zi (14,8% din total)
Conform statisticilor BP, rezervele dovedite de petrol ale României se ridică la 600 milioane barili, jumătate din cele înregistrate la finele lui 1992, de 1,2 miliarde barili.
Europa şi Eurasia deţin 8,4% din rezervele totale de petrol, cele mai mari rezerve aflându-se în Rusia – 87,2 miliarde barili, urmată de Kazahstan – 30 miliarde barili , Norvegia -7,5 miliarde barili şi Azerbaidjan – 7 miliarde barili.
Rezervele de petrol ale UE sunt de 6,8 miliarde barili (0,4% din total).
Mai puţin cărbune
British Petroleum anunţă că producţia de cărbune a României a totalizat, anul trecut, 6,4 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 4,3% mai mică faţă de cea din 2011, şi a reprezentat 0,2% din producţia mondială de cărbune. În 2012, producţia de cărbune a fost cu 200.000 tone mai mică faţă de cea din 2002.
Cea mai mare producţie de cărbune a realizat-o China – 1,825 miliarde tone echivalent petrol (tep), urmată de Statele Unite ale Americii – 515,9 milioane tone echivalent petrol. În Uniunea Europeană, producţia de cărbune a fost de 165,1 milioane tone echivalent petrol (4,3% din total).
În ceea ce priveşte consumul de cărbune, acesta a fost în România de 6,7 milioane tone echivalent petrol (- 9,5% faţă de 2011) şi a reprezentat 0,2% din consumul mondial.
Cel mai ridicat consum s-a înregistrat în China – 1,873 miliarde tone echivalent petrol, SUA – 437,8 milioane tep şi India – 298,3 milioane tep. În Uniunea Europeană consumul a fost de 293,7 milioane tep şi a reprezentat 7,9% din consumul mondial..
România deţinea, la finele anului trecut, rezerve de cărbune de 291 milioane tone, cele mai mari rezerve găsindu-se în SUA – 237,295 miliarde tone, Rusia – 157,01 miliarde tep şi China – 114,5 miliarde tep. Rezervele UE totalizau 56,148 miliarde tep (6,5% din total).
