Cutremurul de 9 grade pe scara Richter din Japonia, urmat de un tsunami devastator, “pălesc” în faţa unei noi ameninţări: cea nucleară. Exploziile de la centrala nucleară niponă de la Fukushima (declanşate în urma cutremurului şi a replicilor acestuia) au adus lumea întreagă în pragul panicii. „Vorbim de apocalipsă şi cred că acest cuvânt este foarte bine ales”, a afirmat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, în faţa unei comisii a Parlamentului european din Bruxelles. „Nu exclud ce e mai rău în orele şi zilele care urmează”, a mai spus oficialul european. După violentul seism şi tsunami de vineri, accidentele se ţin lanţ în diferitele reactoare din centrala japoneză de la Fukushima. Marţi, o nouă explozie şi un incendiu s-au produs în centrala Fukushima 1. Aceste avarii succesive cresc temerile legate de o contaminare radioactivă în arhipelag, dar şi în ţările vecine, precum Rusia sau China. Nivelul radiaţiilor a crescut în Orientul Îndepărtat Rus, însă în limitele admise. Agenţia meteorologică a ONU a declarat că vânturile vor purta materialul radioactiv din atmosferă deasupra Oceanului Pacific.
Cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat închiderea imediată şi pentru o perioadă de trei luni a tuturor reactoarelor date în funcţiune în Germania „înainte de 1980”, transmite Mediafax. „Vom demara un proces de verificare a tuturor centralelor nucleare”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferinţe de presă. Această examinare va avea drept consecinţă „oprirea tuturor reactoarelor care au intrat în funcţiune înainte de 1980, pe durata moratoriului”, a adăugat ea. Merkel anunţase luni un mortariu de trei luni privind prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, în timp ce accidentul nuclear din Japonia a exacerbat ostilitatea tradiţională a populaţiei germane faţă de energia atomică.
Aşa cum a promis în campania din 2009, cancelarul a decis prelungirea cu 12 ani în medie a duratei de funcţionare a reactoarelor, în timp ce social-democraţii aliaţi cu ecologiştii au programat în urmă cu zece ani o oprire progresivă a acestora până în 2020.
Şapte reactoare nucleare au fost puse în funcţiune în Germania înainte de sfârşitul lui 1980: unul la Schleswig-Holstein (nord), unul în Saxonia Inferioară (nord-vest), două în Hesse (vest), două în Baden-Wurtemberg (sud-vest) şi unul în Bavaria (sud). Această decizie afectează patru operatori ai centralelor nucleare din Germania: o filială a grupului suedez Vattenfall, grupurile private germane EON şi RWE, şi grupul public regional german EnBW.
Nu se ştie dacă acestea vor fi redeschise în iunie, când moratoriul ia sfârşit.
UE va lua în considerare organizarea de teste de rezistenţă pentru centralele nucleare europene. Acest lucru va fi dezbătut la reuniunea de urgenţă convocată de Comisia Europeană. Pe de altă parte, premierul rus Vladimir Putin a solicitat o analiză a viitorului sectorului nuclear din Rusia.
La un cutrem peste 8 grade, la Cernavodă vom avea probleme ca în Japonia
Preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Ion Năstăsescu, a declarat că, în cazul unui cutremur mai mare de 8 grade pe scara Richter, la Cernavodă vom avea aceleaşi probleme ca în Japonia, transmite Hotnwes.
Ion Năstăsescu a mai spus că tehnologia utilizată în România pentru reactoarele de la Cernavodă este mai sigură decât cele din Japonia. “În Japonia, reactoarele au fost pornite prin 1971. Sunt destul de vechi. Nu există reactor care să fie menţinut în funcţiune fără o revizie foarte serioasă. Am impresia că aici s-a produs o forţare, s-a forţat nota. La noi lucrurile stau foarte bine, pentru că s-au luat cele mai importante măsuri de securitate. Şi ele sunt mai bune, de exemplu, la reactorul 2 decât la 1 şi vor fi mai bune şi la celelalte reactoare”, a spus Năstăsescu. El a declarat că reactoarele de la Cernavodă au fost calculate pentru un cutremur de grad 8, cutremur care nu a avut loc niciodată în România. “Dacă va fi un cutremur mai mare de gradul 8, vom avea probleme similare cu ale Japoniei”, a afirmat preşedintele ANDR. Totuşi, el a adăugat că Cernavodă este zonă sigură.
Pe de altă parte, Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la cernavodă, a emis un comunicat în care se precizează că nu pot fi probleme cu centrala atomică. Aceasta a fost proiectată să reziste la cutremure cu magnitudinea de opt grade pe scara Richter, iar seismele care se pot produce în România pot avea o intensitate maximă în intervalul de 7-7,5 grade, se arată în comunicatul Nuclearelectrica. “În cazul unui cutremur, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se asigură următoarele funcţii: oprirea reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară”, se spune în comunicat. Compania notează că în România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitudine atât de mare precum a celui care a avut loc vineri în Japonia, de 9 grade.
Tehnologia de securitate nucleară CANDU 6, utilizată de centrala de la Cernavodă, prevede două grupe de sisteme speciale care sunt proiectate pe principii de acţionare diferite, amplasate în locaţii distincte şi cu surse de acţionare independente. „Aceste caracteristici de securitate conferă suficiente argumente pentru continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4”, se arată în comunicat.
Risc de renunţare la centralele atomice
Din ce în ce mai multe voci se ridică împotriva obţinerii energiei în centrale atomo-electrice. Ceea ce ar avea implicaţii enorme în economia mondială, pentru că energia astfel obţinută este suficient de ieftină, iar centralele nu produc bioxid de carbon.
Reamintim, Uniunea Europeană a lansat un întreg program, denumit generic “20/20/20”, prin care, până în anul 2020, ţările membre trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să-şi sporească eficienţa energetică cu 20%, iar 20% din energie să provină din surse regenerabile. Energia obţinută în centrale nucleare ajută la îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze şi este mai ieftină decât cea obţinută din surse regenerabile. Dacă se va pune problema renunţării la centralele atomice, Europa va fi în mare impas.
Şi România are în plan construirea unităţilor 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, precum şi construirea celei de-a doua centrale nucleare, probabil în Transilvania, ceea ce ar ajuta la asigurarea independenţei energetice a ţării.
