Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat joi, la Iernut, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018 are la bază o prevedere europeană şi a fost adoptată cu scopul de a stopa creşterea preţului la gaze naturale şi la energia electrică.
„OUG 114 a fost dată din punct de vedere al energiei dintr-un singur scop. Am constatat că preţurile la gaze cresc, pentru că aceste contracte se fac pe un termen mai lung, adică fac un contract în luna noiembrie pentru martie-aprilie anul viitor. Şi am constatat, cu îngrijorare, că au crescut preţurile la gaze pentru viitoarele contracte. Şi atunci am spus că preţul la gaze pentru viitoarele contracte afectează populaţia României, în condiţiile în care România este producător de gaze – nu toate gazele pe care le consumăm le producem; noi producem două treimi în iarnă, în principiu 85-90% pe medie anuală pentru gazele pe care le consumăm. Şi atunci am spus că e cazul, folosind o prevedere europeană, să stopăm această creştere a preţului la gaze. Acelaşi lucru l-am constatat şi la energie electrică şi aceasta este OUG 114”, a arătat Anton Anton.
Ministrul Energiei a subliniat că aceste companii din energie au fost şi sunt foarte profitabile, că acea taxă prevăzută de ordonanţă le va scădea din profitabilitate, dar că preţurile la gaze naturale şi la energie electrică nu se vor modifica.
„Companiile din energie sunt companii foarte profitabile, au fost acum un an, acum doi ani şi acum trei ani foarte profitabile. Deci va scădea profitabilitatea companiilor în condiţiile în care OUG 114 va prevede că 2% să fie contribuţie la ANRE. Preţurile nu se modifică”, a precizat ministrul.
Modificare la ordonanţă pentru “cărbunari”
Pe de altă parte, ministrul Anton Anton a anunţat că are în vedere modificarea OUG 114/2018, care introduce aşa-numita „taxă pe lăcomie”, în special pentru producătorii pe cărbune, care sunt sufocaţi de certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.
„Am în vedere modificarea OUG 114 pentru producătorii pe cărbune. Am fost la Târgu Jiu şi am discutat cu oamenii de acolo. Acolo compania (n.r. – Comppelxul Energetic Oltenia – CEO) nu este profitabilă, este la o limită şi nu din cauza situaţiei energetice a României, ci din cauza certificatelor de carbon (CO2). Certificatele au fost introduse, aşa cum spun englezii foarte frumos, “phase out” cărbunele, adică pentru a elimina producţia de cărbune. Noi nu ne putem permite chestia aceasta. Îmi pare rău, România nu îşi poate permite chestia aceasta şi în Strategia energetică scrie foarte clar. Mai mult, cred că aţi constatat că au fost nişte chinezi să negocieze noi unităţi. (…) Ce ştiu eu, am prins negocierile acestea lâncezind şi le-am accelerat”, a spus ministrul Energiei.
Anton Anton a precizat că doreşte modificarea OUG 114/2018 în sensul exceptării de la plata contribuţiei de 2% din cifra de afaceri către ANRE a producători de cărbune, „aşa cum sunt exceptaţi producătorii de energie termică pentru oraşe”.
„La cei de la CEO, certificatele CO2 reprezintă 40% din costul de vânzare al energiei. La niciunul dintre producători nu se întâmplă asta. Haideţi să îi ajutăm pe cei care sunt în suferinţă, asta este analiza pe care am făcut-o noi”, a arătat ministrul.
Reamintim, directorul general al CE Oltenia, Sorin Boza, declara, recent, că taxa de 2% pe cifra de afaceri înseamnă aproximativ 60 milioane lei pe an, ceea ce are o influenţă nesemnificativă asupra bugetului companiei! „Am introdus această contribuţie (n.r. – 2% din cifra de afaceri) în buget şi nu ne va afecta semnificativ. Nici vorbă de faliment. Spre comparaţie, costul cu certificatele de emisii este de circa 1,3 miliarde de lei pe an”, a declarat Sorin Boza.
Termocentrala de la Iernut, investiţia cea mai importantă în energie după Unitatea 2 de la Cernavodă
Ministrul Energiei, Anton Anton, susţine că, de la finalizarea construirii Unităţii 2 Cernavodă, nu crede că a mai existat o investiţie atât de importantă în energie în România precum noua centrală termoelectrică a SNGN Romgaz de la Iernut, a cărei construcţie costă 269 milioane de euro fără TVA.
„De la Unitatea 2 Cernavodă, cred, nu a mai existat o investiţie atât de importantă în energie ca aceasta. Şi asta înseamnă o investiţie de 270 de milioane de lei, deci nu e de ici de colo, este o investiţie care înlocuieşte vechea centrală. O centrală care şi-a făcut datoria cu vârf şi îndesat, dar care nu mai poate funcţiona în condiţiile actuale. Centrala nouă are randamentul de două ori mai mare decât cea veche, adică ardem la aceeaşi putere jumătate din cantitatea de gaz pe care o ardeam înainte. Ceea ce înseamnă că am ajuns în anii noştri cu tehnologia, faţă de cea din anii ‘60. Ritmul lucrărilor mi-aş dori să fie mai ridicat, mi-aş dori să fie mai intens (…) Ni s-au dat asigurări astăzi, de către constructori, de către proiectanţi, că aceste întârzieri vor fi recuperate. În momentul acesta vorbim despre 3-4 luni, dar Ministerul Energiei şi-ar doi să vină în luna februarie anul viitor să vină şi să taie panglica”, a declarat Anton Anton.
Directorul general al SNGN Romgaz SA, Adrian Volintiru, a declarat presei că, la fel ca orice investiţie, şi cea a noii centrale de la Iernut este „măcinată de neprevăzut”, motiv pentru care lucrările au întârziat cu circa patru luni.
„În prima fază a fost apariţia necesităţii unor piloţi suplimentari la fundaţie, care a generat o întârziere de aproape 4 luni. Încercăm să o recuperăm. În acest moment, construcţiile civile şi industriale sunt realizate în proporţie de 74%, ceea ce aţi putut vedea şi cu ochiul liber în şantier. În ceea ce priveşte partea tehnică, electrică, sunt undeva la 60 şi ceva la sută. Anul viitor se va finaliza negreşit. Centrala veche încet-încet va ieşi din uz. În acest moment centrala veche merge cu 400 MWh, trei grupuri, unul de 200 MW, două de câte 100 MW. Undeva, pe la mijlocul anului 2019, din cauza necesităţilor de interconectare cu centrala nouă va ieşi din funcţiune şi grupul 5, de 200 MW, şi atunci vor rămâne grupurile 1-4, cu 200 MW în total”, a arătat Adrian Volintiru.
Reprezentantul companiei spaniole Duro Felguera, Vicente Ramon, a declarat presei că lucrările la noua centrală electrică sunt foarte avansate pe partea de construcţii civile şi că urmează partea cea mai dificilă, aceea de montaj mecanic şi montaj electric.
„Este cam acelaşi gen de lucrare pe care am mai executat-o şi în alte ţări şi, ca peste tot, apar diferite provocări. Am executat o lucrare de fundare cu piloţi, care nu era prevăzută în proiect datorită terenului, iar acest lucru ne-a adus anumite întârzieri. Pot să apară surprize mereu, în orice proiect, având în vedere că trebuie să ne conectăm cu reţeaua Transgaz, trebuie să ne conectăm cu reţeaua Transelectrica, trebuie să ne conectăm cu reţeaua de apă, adică ar putea să mai apară nişte lucrări, dar în principiu nu prevedem mari devieri de la termenii contractuali”, a precizat Vicente Ramon.
Şi Dan Georgescu, directorul general al Romelectro, cealaltă companie din consorţiul ce construieşte centrala de la Iernut, a ţinut să precizeze că se depun toate eforturile pentru recuperarea întârzierilor cauzate de realităţile din teren. În plus, acesta a menţionat că se doreşte o renegociere a contractului pentru că OUG 114/2018 introduce obligaţii în plus pentru companiile din construcţii, precum creşterea salariilor angajaţilor, care cresc costurile pentru finalizarea termocentralei.
Noua centrală termoelectrică a SNGN Romgaz de la Iernut este cel mai important proiect al companiei, atât din punct de vedere al valorii investiţiei, cât şi al complexităţii lucrărilor.
În anul 2016, SNGN Romgaz a desfăşurat o procedură de atribuire prin licitaţie deschisă în urma căreia a încheiat cu ofertantul câştigător, asocierea formată din Duro Felguera Spania şi Romelectro România, un contract de lucrări ce are ca obiectiv realizarea „la cheie” a proiectului de dezvoltare şi modernizarea termocentralei Iernut, respectiv proiectarea, livrarea echipamentelor, execuţia lucrărilor necesare şi punerea în funcţiune.
Valoarea investiţiei este de circa 269 milioane de euro, fără TVA; 75% din bani provin din fondul Romgaz iar 25% reprezintă finanţare nerambursabilă din Planul Naţional de Investiţii.
Termocentrala de la Iernut are o putere instalată de 430 MW, este un proiect important atât pentru Romgaz, cât şi pentru sistemul energetic naţional, venind cu un aport de putere pentru zona nord-vest a României.
Termocentrala Iernut, construită în urmă cu 50 de ani, a trecut la data de 30 martie 2012 în proprietatea Romgaz, în contul datoriei de 150 de milioane de euro pe care compania Electrocentrale Bucureşti o avea către compania de gaz. Centrala utilizează drept combustibil gazele naturale, având şase grupuri şi o putere instalată totală de 800 MW, este încă în funcţiune şi va funcţiona în paralel cu noua centrală.
După preluarea Termocentralei Iernut, Romgaz a decis să îşi extindă activitatea şi în domeniul producerii de energie electrică. Astfel, şi-a propus eficientizarea activităţii prin realizarea unor investiţii pentru creşterea randamentului Centralei termoelectrice (CTE) Iernut la minimum 55%, dar, în acelaşi timp, şi încadrarea în cerinţele de mediu şi mărirea siguranţei de exploatare.
S-a decis dezvoltarea CTE Iernut din cadrul Sucursalei de Producţie Energie Electrică prin construcţia unei centrale termoelectrice noi, într-o variantă constructivă ciclu combinat cu turbine cu gaz, la o putere instalată de maximum 430 MW şi eficienţă electrică brută la sarcina nominală de peste 56%.
Noua centrală, cu ciclu combinat gaze-abur, va fi formată din patru turbine cu gaz, patru cazane recuperatoare pentru producere abur, cu trei nivele de presiune şi două turbine cu abur.
Prin noua centrală, conducerea Romgaz susţine că eficienţa producerii energiei electrice va creşte la 56,42%, faţă de randamentul actual de circa 35% – 39%, va scădea consumul de combustibil gaze naturale şi implicit emisiile. În plus, se vor reduce costurile de producere a energiei electrice şi va creşte siguranţa în exploatare.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a fost însoţit la Sucursala de Producţie Energie Electrică Iernut (SPEE) de către secretarul de stat Robert Turdorache, de directorul general al SNGN Romgaz SA, Adrian Volintiru, şi de prefectul judeţului Mureş, Mircea Duşa.
