Acasă Stiri ExterneAfrica OPEC vede crescând consumul de petrol

OPEC vede crescând consumul de petrol

de M G

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a estimat că, pe termen mediu, consumul mondial de petrol va creşte cu 10% şi pe termen lung cu 16%, preconizându-l la 110 milioane barili pe zi, respectiv 116 milioane barili pe zi, până în 2028, respectiv până în 2045, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. De menționat, potrivit Acordului de la Paris, până în anul 2050 trebuie să atingem neutralitatea climatică la nivel mondial. Petrolul este una dintre resursele energetice cu cele mai mari emisii de carbon.

Creșterea consumului de petrol reprezintă „scenariul principal” pe care îl creionează OPEC într-un document în care actualizează estimările legate de evoluţia sectorului energetic în următorii 22 de ani.

Cifrele din raportul anual „Perspectivele pieţei mondiale de petrol 2023” (WOO 2023), prezentat la Riad de secretarul general al organizaţiei, kuweitianul Haitham Al Ghais, sunt mai mari comparativ cu cele estimate în urmă cu un an.

În ceea ce priveşte cererea „primară”, se preconizează că va totaliza 106 milioane barili echivalent petrol pe zi (mbz) în 2045, cu 16 mbz mai mult ca în 2022.

În orice caz, OPEC consideră că petrolul va continua să fie combustibilul cu cea mai mare contribuţie la mixul energetic, la nivel mondial, deşi cota sa va scădea de la 31,2% în 2022, la 29,5% în 2045. Unicul combustibil fosil care va înregistra o scădere până la mijlocul secolului va fi cărbunele, semnalează documentul. Datorită acestei scăderi, procentul combustibililor fosili în mixul energetic se va reduce de la peste 80% în 2022, la aproape 69% în 2045, menţionează experţii OPEC.

Inclusiv după 2045 este posibilă o creştere a consumului de „aur negru”, însă OPEC admite că toate aceste calcule sunt influenţate de o serie de factori de incertitudine, precum evoluţia economiei mondiale şi avansul măsurilor împotriva schimbărilor climatice.

Însă, inclusiv într-un scenariu alternativ care va conduce la o mai mare diminuare a dioxidului de carbon emis de sectorul energetic, organizaţia pariază în special pe tehnologiile costisitoare de captare a carbonului. „Captarea, utilizarea şi stocarea carbonului”, printre alte tehnologii, „vor trebui să joace un rol cheie în viitor”, a semnalat secretarul general al OPEC.

În schimb, IEA estimează că este posibil ca, la nivel global, consumul de combustibili fosili să atingă un vârf înainte de 2030, după care va începe să scadă în mod constant. În acest sens, agenţia promovează „o foaie de parcurs” care include triplarea investiţiilor în energie regenerabilă (eoliană şi solară), dublarea eficienţei energetice, retragerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili şi reducerea investiţiilor în petrol în cazul instalaţiilor existente şi a proiectelor deja aprobate.

Industria petrolieră are nevoie de 14.000 miliarde de dolari

Pe de altă parte, OPEC a avertizat că industria petrolieră mondială va avea nevoie de investiţii de 14.000 miliarde de dolari până în 2045 şi că o eventuală lipsă a acestor fluxuri de capital poate „crea haos” pe piaţă.

„Este vital să se facă aceste investiţii”, a subliniat secretarul general al OPEC, kuweitianul Haitham Al Ghais.

Acest punct de vedere, care va fi susţinut probabil la următoarea reuniune privind clima (COP28) nu doar de grupul celor 13 state producătoare, ci şi de o mare parte a industriei petroliere mondiale, este în clară contradicţie cu poziţia Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), care consideră că nu este necesar să fie impulsionate noi proiecte pentru extracţia de petrol.

„Apelurile de a opri investiţiile în noi proiecte petroliere sunt greşite şi pot provoca un haos energetic şi economic”, a avertizat Al Ghais în raportul anual „Perspective ale Pieţei Petroliere mondiale 2023” (WOO 2023).

Potrivit documentului, nevoile de investiţii în sector sunt estimate la un total de 14.000 miliarde dolari sau circa 610 miliarde dolari anual, în medie, în intervalul până în 2045. Cea mai mare parte din această sumă, respectiv 11.100 miliarde de dolari – sau o medie anuală de 480 miliarde dolari – va fi necesară pentru sectorul upstream, adică pentru explorare, descoperiri şi producţie de petrol. Restul va fi necesar pentru transport şi distribuţie, a precizat OPEC.

Calculele se bazează pe estimările conform cărora cererea de petrol nu va înceta să se majoreze cel puţin până în 2045, când va totaliza circa 106 milioane barili pe zi, cu circa şase milioane barili pe zi mai mult decât în prezent.

Sectorul energetic va continua să polueze

OPEC estimează că emisiile de CO2 generate de sectorul energetic la nivel mondial vor continua să crească până în 2035, când vor atinge un vârf de 35,7 miliarde tone, cu 4,08% mai mult decât în prezent, după care vor începe să scadă treptat.

Aceste calcule, prezentate în același raport, se bazează pe un scenariu în care combustibilii fosili vor continua să reprezinte principala sursă de energie la nivel global cel puţin până în 2045.

Experţii organizaţiei preconizează o creştere susţinută a consumului de petrol şi gaze până aproape de mijlocul secolului, deşi, de asemenea, prevăd o majorare a surselor de energie regenerabilă, în aceeaşi perioadă.

„În termeni absoluţi, emisiile de dioxid de carbon relaţionate cu energia au atins aproximativ 34,3 miliarde tone în 2022 şi se estimează că vor ajunge la un vârf de 35,7 miliarde tone în 2023”, semnalează raportul.

„Ulterior, se preconizează că vor scădea lent”, astfel încât în 2045 vor totaliza 34 miliarde tone, adaugă sursa citată.

Prespectiva implică, în total, o reducere clară, dacă se face o comparaţie cu evoluţia din ultimii 20 de ani, însă OPEC admite că nu este suficientă pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice, al cărui scop este limitarea la 1,5 grade a încălzirii Planetei.

„Este nevoie de mai multe eforturi pentru a accelera scăderea până la niveluri în concordanţă cu obiectivele Acordului de la Paris”, recunoaşte organizaţia în raport.

În special în India şi alte ţări asiatice, precum şi în naţiunile africane şi în „o serie de mari economii în curs de dezvoltare din America Latină”, emisiile de CO2 vor fi impulsionate de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi eforturile pentru îmbunătăţirea nivelului de acces la energie şi eradicarea sărăciei energetice, subliniază documentul.

În schimb, se estimează că principalele ţări industrializate şi China vor reuşi să îşi reducă emisiile datorită dezvoltării şi introducerii de tehnologii de capturare a carbonului şi de surse de energie alternative, inclusiv cea nucleară şi hidrogenul.

din aceeasi categorie