Acasă Analize Opcom devine singura bursă angro de gaze

Opcom devine singura bursă angro de gaze

de M G

Iulian Iancu

După ce, prin legea 123/2012, Opcom a devenit singura bursă angro de energie, prin modificarile la OUG 64/2016 devine şi singura bursă angro de gaze naturale. Federația Europeană a Traderilor de Energie (EFET) a transmis o scrisoare autorităţilor din România şi de la Bruxelles (scrisoare EFET), în care îşi manifestă nemulţumirea faţă de amendamentele la OUG 64/2016 adoptate în Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.

Într-un comunicat al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaţilor se arată că modelul european este reprezentat de o singură bursă pentru tranzacționarea transparentă, concurențială și nediscriminatorie a gazelor naturale.

Comunicatul precizează că în Comisia pentru industrii și servicii s-a finalizat, în data de 16 mai, raportul privind legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 64/2016 (emisă de Guvernul Cioloș) menită să modifice şi completeze Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. “Printre principalele modificări aduse de Comisia pentru Industrii se numără obligativitatea vânzării pe platforma de tranzacționare angro a întregii cantități de gaze naturale produse, importate și exportate, în mod transparent și nediscriminatoriu; pe model vest-european – http://www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment, un operator unic pe piața angro de gaze naturale și de energie electrică, OPCOM, pentru a putea, astfel, crește lichiditatea pieței concurențiale angro, prin centralizarea activităților de tranzacționare; tranzacționarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, acces nediscriminatoriu la Rețeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA; criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piața cu amănuntul fără a limita numărul acestora”, se arată în comunicat.

Potrivit deputaţilor, “scopul tuturor modificărilor este de a crea cadrul legislativ pentru tranzacționarea transparentă, nediscriminatorie și în regim concurențial a gazelor naturale”.

Pe de altă parte, în comunicat se precizează că “în forma emisă de Guvernul Cioloș, principala modificare a fost liberalizarea totală a prețului gazelor naturale, cu toate că România negociase un calendar de liberalizare până în anul 2021”.

„Din păcate, Guvernul Cioloș nu a avut în vedere ca, înainte de o liberalizare totală a prețului gazelor naturale, să creeze cadrul de tranzacționare transparentă, nediscriminatorie și în regim concurențial și, astfel, să fie eliminată posibilitatea ca unii operatori să crească prețul artificial și nu în baza cererii și a ofertei”, a declarat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Liberalizarea prețului gazelor naturale a intrat în vigoare pe data de 1 aprilie 2017 deși, același Guvern Cioloș, a creat cadrul de sprijinire a consumatorului vulnerabil începând cu data de 1 aprilie 2018 (prin Legea 196/2016 din 31 octombrie 2016). „Altfel spus, mai întâi creștem prețurile și abia după un an ne ocupăm de consumatorul vulnerabil din România”, a atras atenția Iancu. Impactul negativ asupra consumatorului final a fost resimțit chiar din 1 aprilie 2017: prețurile gazelor naturale ofertate de producători și traderi au crescut cu aproape 27% , de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. Prin urmare, există riscul ca, la începutul iernii 2017-2018, prețurile la gaze naturale să crească cu mult peste 80 lei/MWh, afectând grav consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă și căldură a populației.

În expunerea de motive pentru noua formă a OUG 64/2016, se precizează și că ordonanța este promovată pentru a evita încălcarea art. 35 și a art. 36 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a art. 40, lit.c) din Directiva 2009/73/CE. Articolele menționează ”eliminarea restricţiilor privind comerţul cu gaze naturale între statele membre, inclusiv dezvoltarea unor capacităţi trans-frontaliere de transport” și că ”sunt interzise restricţiile cantitative la export.” Așadar, respectivele prevederi europene nu conțin referiri la liberalizarea prețurilor, lucru confirmat și de reprezentanții Comisiei Europene din D.G. Energy.

Dezbateri cu toţi factorii interesaţi

Comunicatul precizează şi că la dezbateri au participat toți factorii interesați, respectiv operatorii economici structuri asociative, autorități publice cu atribuții în domeniu, inclusiv cu reprezentanți de la București și Bruxelles ai DG Energy din cadrul Comisiei Uniunii Europene.

Printre modificările și completările aduse OUG 64/2016 în urma dezbaterilor din Comisia pentru industrii și servicii este menţionată, în comunicat, crearea cadrului legislativ pentru tranzacționarea transparentă, nediscriminatorie și în regim concurențial a gazelor naturale prin obligativitatea tranzacționării pe platforma de tranzacționare angro a întregii cantități de gaze naturale produse, importate și exportate.

O modificare ce suscită un viu interes este aceea că operatorul pieței angro de gaze naturale va fi reprezentat de OPCOM S.A., la fel ca și la piața de energie electrică. Deputaţii arată că, prin această decizie se vine în întâmpinarea strategiei energetice a Uniunii Europene de realizare a unei piețe unice a energiei în linie cu rezoluția „Către o Uniune Energetică Europeană” adoptată de Parlamentul European în decembrie 2015.

“Scopul este de a crește lichiditatea pieței concurențiale angro, prin centralizarea activităților de tranzacționare. Aceaste măsuri sunt identice cu cele instituite în Austria, începând cu ianuarie 2013, când, prin Legea gazelor, s-a stabilit crearea unui singur PVT naţional și administrarea tranzacțiilor în PVT prin operatorul unic Central European Gas Hub (CEGH). Situații identice, privind operatorul unic pentru bursă, se pot întâlni în Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria, etc. (www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment). OPCOM S.A. dispune deja de o infrastructură dezvoltată la standarde europene și internaționale pentru susținerea tranzacțiilor cu gaze naturale, iar activitatea sa se supune în integralitate reglementărilor emise și aprobate de către ANRE și documentelor operaționale avizate de către ANRE”, arată deputaţii.

Alte modificări aduse legislaţiei se referă la crearea condițiilor legale pentru tranzacționarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, ale căror condiții de vânzare vor fi stabilite de către vânzător, permițând, astfel, accesul oricărui cumpărător din România sau orice alt stat membru al Uniunii Europene, crearea condiţiilor pentru accesul nediscriminatoriu la Rețeaua de Transport de gaze naturale, inclusiv pentru noua conductă BRUA, pentru toți operatorii economici din România și din orice alt stat membru al Uniunii Europene, stabilirea criteriilor minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piața cu amănuntul fără a limita numărul acestora, criterii care țin, în principal, de transparență și securitatea informațiilor, precum şi transparentizarea pieței, prin obligativitatea ca toate preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de gaze naturale, precum și toate prețurile și cantitățile din contractele de pe piaţa reglementată, contractele de export, contractele de import, contractele intragrup, prețurile de transfer și cantitățile aferente să fie publice, în forme agregate și să nu afecteze interesele comerciale ale operatorilor.

10% profit pentru distribuitori

Deputaţii menţionează că, în urma aplicării modificărilor adoptate, se implementează sistemul intrare-ieșire cu utilizarea punctului virtual de tranzacționare și realizarea echilibrării pentru fiecare zi gazieră în PVT – în conformitate cu recomandările UE – România fiind ultima țară din UE care nu a implementat încă acest sistem care aduce transparență și fluiditate în sistem.

Pe de altă parte, în comunicat se arată că, prin modificările adoptate la OUG 64/2016, s-au corectat unele erori existente în prezent, printre acestea fiind amintite scoaterea redevenței de concesiune a distribuției din prețul de distribuție, aceasta fiind un element competitiv negociat cu autoritățile contractante și nu o taxă deductibilă, limitarea costurilor justificate pentru operatorii de transport și distribuție, strict legat la activitatea de bază și a profitului care nu poate depăși 10%, simplificarea procedurilor și scurtarea timpului de obținere a avizelor prin transferarea de la Ministrerul Energiei a dreptului de acordare a concesiunilor de distribuție și transport la Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT), iar pentru racordarea la rețeaua de gaze naturale a localităților și caselor izolate s-a introdus obligarea concesionarilor de distribuție să extindă rețelele conform necesităților din planurile de dezvoltare ale UAT-urilor.

“Toate aceste măsuri propuse de Comisia pentru industrii și servicii pentru modificarea OUG 64/2016 sunt esențiale pentru realizarea, în România, a unui hub regional de gaze naturale”, se mai arată în comunicatul Comisiei pentru Industrii şi servicii.

EFET vede dezavantaje la tranzacţionarea gazelor pe o singură bursă

“Federația Europeană a Traderilor de Energie (EFET – organism ce reprezintă peste 100 de companii de comerț cu energie, active în peste 27 de țări europene) promovează concurența, transparența și accesul liber în sectorul energetic european. Consolidăm încrederea în piețele de energie și de gaze naturale din Europa, astfel încât acestea să poată susține o aprovizionare cu energie durabilă, sigură și o economie competitivă”, se arată în scrisoarea EFET.

“Am apreciat dereglementarea (liberalizarea) de la 1 aprilie 2017 a prețului de producție a gazelor naturale pentru consumul în gospodăriile populaţiei. (…) Cu toate acestea, acum suntem îngrijorați de amendamentele lansate recent de Comisia parlamentară pentru industrie și servicii la 21 aprilie 2017. În opinia noastră, aceste schimbări nu reflectă spiritul sau conținutul regulilor și reglementărilor UE privind piața energiei și, dacă ar fi să fie aprobate, piața românească a gazelor naturale ar fi expusă unor consecințe neprevăzute pentru consumatorii casnici, ar fi expus rolul pe care România ar putea să îl joace în regiune, precum și orice dezvoltare a sa în amonte”, se arată în scrisoare.

În plus, reprezentanţii EFET susţin că “orice modificare substanțială a cadrului de reglementare ar trebui să fie întotdeauna analizată cu atenție și trecută prin consultări publice în limba engleză, pentru a permite o participare largă. În acest context, tuturor părților interesate relevante ar trebui să li se furnizeze evaluări de impact aprofundate și alocat timp suficient pentru comentarii. Mai mult, cele mai bune practici din piețele mai dezvoltate ar trebui să fie luate în considerare atunci când se propun amendamente“.

“În calitate de asociație de traderi, suntem în special preocupați de obligația de a tranzacționa pe o singură platformă centralizată întregul volum produs în țară”, mai arată EFET. Potrivit reprezentanţilor asociaţiei, aceasta ar însemna o intervenție semnificativă în piață, care limitează libertatea participanților la piață și poate obstrucţiona tranzacțiile și exporturile transfrontaliere. “Tranzactiile OTC (Over The Counter) au un rol în creșterea lichidității pieței, deoarece acestea completează tranzacțiile standard atunci când piața consideră că este adecvat. Forțarea vânzărilor în România adaugă intermediari inutili atunci când volumele sunt direcționate spre țările vecine, oferind României un venit nejustificatși afectând negativ piețele vecine”, precizează EFET.

De asemenea, existenţa unei singure platforme specializate va avea impact, potrivit EFET, asupra punerii efective în aplicare a unui regimului zilnic de echilibrare, bazat pe Regulamentul UE 312/2014, care impune utilizatorilor reţelei de transport să-și echilibreze portofoliile zilnic, în baza unor preţuri formate transparent și un nivel al concurenței care este puțin probabil să apară pe o platformă controlată de Guvern (n.r. – Opcom).

O altă consecinţă se referă la transferarea într-o mare măsură a responsabilității pentru funcționarea pieței gazelor naturale către organismele guvernamentale, prin crearea unei platforme de piață cu atribute monopoliste. Aceasta nu este intenția legislației UE și expune piața eventualelor intervenții distorsionante, indiferent cât de mult ar fi condusă de cele mai bune intenții.

Probleme la contractele pe termen lung

Conform EFET, existenţa unei singure platforme reprezintă “un obstacol major în calea dezvoltării unei infrastructuri fizice complexe, adică interconectarea cu țările vecine, forţarea tuturor tranzacțiilor pe bursa vizată, ceea ce ar împiedica preluarea pozițiilor pe termen lung pe alte piețe, necesar pentru a susține investiția relevantă. Printre altele, menţionăm că platformele de piață centralizate sunt potrivite pentru tranzacționarea standardizată pe termen scurt (zi, lună sau an), fiind un instrument ineficient pentru vânzările pe termen lung (pe mai mulți ani), care necesită caracteristici specifice, ce pot fi puse de acord doar prin discuții bilaterale. Asemenea constrângeri ar constitui, prin urmare, bariere aproape incontestabile pentru orice viitoare evoluție în amonte, cu un impact semnificativ al întregii economii românești”, se mai arată în scrisoarea EFET.

Reamintim, majoritatea importurilor de gazelor naturale prin conducte se face prin contracte bilaterale directe pe termen foarte lung, de circa 25 de ani. De exemplu, contractul Engie (fosta Gaz de France) cu Gazprom expiră în anuş 2030, al E.ON – în 2036, al Eni – în 2035, al OMV – în 2026. În România, Imex Oil (companie deţinută de grupul Alro) a încheiat, în anul 2007, un contract cu Gazprom pe 20 de ani, pentru livrarea unei cantităţi anuale maxime de 2 miliarde mc de gaze.

În ansamblu, EFET consideră că orice avantaj teoretic în ceea ce privește creșterea lichidității, eventual atribuibilă modificărilor propuse, este de departe depăşit de impactul negativ prezentat în scrisoare.

din aceeasi categorie