Ministrul Energiei, Andrei Gerea, aflat în vizită la Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO), a declarat că, pentru asigurarea siguranţei energetice a ţării, este necesară menţinerea activităţii miniere. Reamintim, în condiţiile actuale de secetă şi de lipsă a vântului, termocentralele pe cărbune asigură aproximativ 35% din necesarul de energie electrică a ţării.
„Situația actuală impune necesitatea asigurării unui mixt energetic echilibrat, motiv pentru care am insistat pe găsirea unor soluții pentru menținerea activității în zonele de exploatare minieră. Producția hidro de energie electrică a scăzut semnificativ în ultima perioadă. Debitul Dunării și al râurilor din toată țara este în scădere, avem o scădere a producției și în zona de energie eoliană. Conform previziunilor ANM, această perioadă cu precipitații scăzute și fără vânt se poate prelungi. În acest context, rămânem cu energia nucleară şi cea pe cărbune. Devine evident că trebuie să depunem eforturi pentru menținerea activității miniere, care să ne ofere garanția unui sistem echilibrat, astfel încât securitatea energetică a României să nu fie afectată. În astfel de momente cred că toată lumea înțelege care este importanța cărbunelui nu doar pentru țara noastră, ci pentru această zonă a Europei”, a declarat Andrei Gerea într-un comunicat de presă.
Conform comunicatului, vizita ministrului la Târgu Jiu are loc “în contextul necesității implementării urgente a planurilor de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, astfel încât acesta să devină rentabil și competitiv pe piața de energie“.
”Am venit să discutăm și să stabilim împreună o strategie pentru CEO, pe care să o respectăm. Înțelegem cât de importantă este industria și sectorul de producere a energiei electrice pe bază de cărbune. Suntem în discuții cu Comisia Europeană și încercăm să îi convingem pe cei de acolo să accepte condiții mai bune pentru cărbune. Sperăm să obținem o altă abordare, pentru că, din punctul nostru de vedere, este clar vorba de securitate energetică, iar rolul cărbunelui nu poate fi pus la îndoială”, a mai spus ministrul Energiei.
”Evident, va fi nevoie de restructurări, de investiții, pentru ca minele să respecte standardele de mediu și securitate și cel puțin un nivel minim de rentabilitate. Este ceea ce încercăm să facem atât la Complexul Energetic Oltenia, cât și Hunedoara. Un obiectiv prioritar este și reducerea găurilor negre pe care le-am găsit la aceste complexuri, generate nu doar de managementul defectuos, ci și de contracte dubioase încheiate în defavoarea companiilor de stat”, a declarat Andrei Gerea, referindu-se la situația economico-financiară a complexurilor energetice pe cărbune.
Probleme la graniţa cu Ungaria
CE Oltenia continuă să monitorizeze situaţia importurilor şi exporturilor de energie pe relaţia cu Ungaria, „poarta” României la cuplarea pieţelor cu Slovacia şi Cehia. „Accesând adresa https://ceoltenia.ro/business/piata-de-energie/opcom/, se poate observa, zilnic, situaţia tranzacţiilor din PZU, respectiv capacităţile de interconexiune disponibile alocate – ATC. CE Oltenia, semnalează încă o dată faptul că ANRE şi Transelectrica nu a rezervat ATC şi pentru PZU”, se arată într-un comunicat de presă.
„În continuare, deşi preţurile din România sunt mult mai mici decât cele din Ungaria, transferul de energie este doar din Ungaria spre România, astfel: în data de 20.07.2015, deşi preţul pe PZU în România a fost de 49,02 euro/MWh, iar în Ungaria de 58,90 euro/MWh, din România nu a fost transferată energie către Ungaria, dar din Ungaria către România a fost transferată cantitatea de 718 MWh; în data de 21.07.2015, deşi preţul pe PZU în România a fost de 42,36 euro/MWh, iar în Ungaria de 69,25 euro/MWh, din România nu a fost transferată energie către Ungaria, dar din Ungaria către România a fost transferată cantitatea de 765 MWh; în data de 22.07.2015, deşi preţul pe PZU în România a fost de 47,37 euro/MWh, iar în Ungaria de 84,08 euro/MWh, din România nu a fost transferată energie către Ungaria, dar din Ungaria către România a fost transferată cantitatea de 648 Mwh”, se arată în comunicatul CEO.
În plus, se arată că, deşi în data de 22.07.2015, între orele 9:00 şi 19:00, preţul în Ungaria a fost de peste 100 euro, nu s-a putut transfera nici măcar „un MWh” din România către Ungaria.
Conform CEO, de mai multe zile ATC din România către Ungaria este „zero”, iar din Ungaria către România este 1200 MW. ”Aceasta înseamnă că toată capacitatea din România către Ungaria este rezervată numai pe termen lung, dar nu este utilizată în totalitate decât atunci când bate vântul. Datele pot fi uşor de vizualizat pe site-ul transelectrica.ro, unde se poate observa că transferul de energie către Ungaria nu depăşeşte puterea de 400 MW decât în zilele cu vânt puternic”, precizează comunicatul.
”Toate acestea se întâmplă deoarece ANRE şi Transelectrica pun în continuare bariere producătorilor clasici, astfel încât să fie menţinut cât mai jos preţul pe PZU. Deoarece ANRE şi Transelectrica nu au rezervat ATC şi pentru PZU, s-a dat posibilitatea furnizorilor să nu perfecteze contracte pe termen lung cu producătorii clasici, aşteptând preţuri mici în PZU. Efectul va fi falimentarea producătorilor pe cărbune, cu grave consecinţe pentru siguranţa Sistemul Electroenergetic Naţional. Prin urmare, se confirmă, zilnic, afirmaţia CE Oltenia potrivit căreia pe PZU “se importă din Ungaria, deşi preţul este mai mare decât în România”, spre deosebire de poziţia ANRE, care susţine contrariul, dar recunoaşte că „are în vedere rezervarea unei capacităţi de transfer pentru PZU”, concluzionează comunicatul CE Oltenia.
De remarcat, autorităţilor de la Bucureşti le-a fost teamă că, în urma cuplării pieţelor din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia, exporturile româneşti vor scădea. Chiar dacă pe relaţia cu Ungaria exporturile pe PZU n-au consemnat vreo modificare pozitivă, chiar dimpotrivă, pe celelalte interconexiuni exporturile au continuat să crească. Conform Institutului Naţional de Statistică, întregul export de energie al României aproape s-a dublat: de la 2 TWh în perioada ianuarie – mai 2014, la 4,3 TWh în primele cinci luni din acest an.
