“Preţul gigacaloriei nu va creşte în Bucureşti din cauza majorării preţului la gaze ce urmează să fie efectuată în septembrie”, a declarat Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), în cadrul celei de-a XVII-a Conferinţe Focus Energetic, cu tema “Siguranţa în aprovizionarea cu energie şi resurse energetice a României”.
Reamintim, conform înţelegerii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), din luna septembrie urmează ca preţul gazelor naturale să crească cu 5% pentru populaţie şi 10% pentru companii. Noua majorare este în plus faţă de programul de liberalizare a preţului la gaze.
“În cele două ierni care au trecut, companiile furnizoare de gaze naturale au trebuit să facă faţă unui consum mai mare decât cel previzionat. În momentul în care a fost un deficit masiv de gaze în iarna trecută, având în vedere creşterea consumului din cauza condiţiilor climaterice deosebite şi lipsei de pregătire pentru un astfel de vârf de sarcină, companiile au fost obligate să achiziţioneze gaze de import la nişte preţuri mai mari. Au cumpărat la preţ mai mare şi au vândut la preţ reglementat“, a spus Traicu. Potrivit acestuia, diferenţa de preţ s-a constituit ca pierdere la companiile respective, care au cerut recunoaşterea acestor diferenţe de preţ în preţul reglementat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
“Asta nu s-a întâmplat şi, atunci, la discuţiile purtate cu Fondul Monetar Internaţional, au cerut ca aceste diferenţe de preţ să fie recunoscute în viitor“, a explicat oficialul MECMA motivul noii scumpiri la gaze.
Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) îşi doreşte ca Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să emită la timp şi să respecte propriile reglementări, a declarat, la rândul său, Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE.
“Referitor la majorarea preţului la gaze, aceasta este doar o respectare a cadrului legislativ existent şi care a fost adoptată în această vară. Nu este o majorare cerută de operatori. Legea spune clar că factura de gaze, costurile reglementate, sunt recunoscute de Autoritatea de Reglementare. Orice întârziere, şi aici vorbim de întârziere de ordinul anilor la nivelul costurilor, aduce prejudicii operatorilor, cel puţin pe piaţa reglementată. Operatorii fac profit şi este normal, pentru că este o activitate economică ca orice altă activitate. Noi vorbim de piaţa reglementată, unde se înregistrează pierderi atât la furnizorii de gaze naturale, cât şi la cei de electricitate. Ne dorim ca reglementatorul să emită la timp şi să respecte propriile reglementări, care sunt în piaţa legislaţiei primare. Suntem deja în întârziere cu reglementările secundare”, a spus Vlăsceanu.
Potrivit acesteia, datele ar fi trebuit publicate cu şase luni înaintea începerii acestei perioade.
“Până în prezent, cu o întârziere de multe luni, s-au stabilit doar datele din activitatea de înmagazinare. Deci, pentru activităţile de distribuţie energie şi gaze naturale deja este o întârziere de cel puţin şase luni”, a mai afirmat Vlăsceanu.
Electrocentrale Bucureşti produce energie electrică şi termică utilizând gaze naturale, pe care o furnizează în Capitală şi în Constanţa. Secretarul de stat Rodin Traicu a anunţat că, deşi se vor scumpi gazele, nu se va majora şi preţul gigacaloriei pentru locuitorii celor două oraşe.
Avem Program de iarnă
Autorităţile dau asigurări că la iarnă nu vom muri de frig în case, iar curentul nu se va întrerupe, pentru că au fost luate toate măsurile pentru asigurarea stocurilor de cărbune, gaze naturale şi apă în lacurile de acumulare. Singura problemă ar fi generată de „oportuniştii” din energie, care duc la destabilizarea sistemului şi produc situaţii critice, precum cele înregistrate în zilele geroase de iarnă când nu există suficiente gaze naturale pentru consum.
Rodin Traicu a anunţat că stocurile de resurse energetice pentru această iarnă sunt corespunzătoare, producţia de energie bazându-se, în special, pe cărbune, din cauza lipsei apei pe râuri.
Programul energetic de iarnă a fost prezentat şi aprobat în Guvern, iar seceta din domeniul hidro va atinge vârful în luna octombrie, a mai spus Rodin Traicu, în cadrul conferinţei Focus Energetic, cu tema “Siguranţa în aprovizionarea cu energie şi resurse energetice a României“.
“Impactul mediu al secetei în domeniul hidro este de aproximativ 2 TWh. Nivelul în lacurile de acumulare îl menţinem constant, în jur de 70%, încercând să evităm diminuarea rezervei de apă, respectiv energie, din lacurile de acumulare şi utilizarea doar în perioade de criză accentuată. Acesta este un motiv pentru care energia hidro are o valoare mai redusă. Conform prognozelor hidro-meteorologice, vârful de secetă va fi atins undeva în luna octombrie, după care se previzionează un an fluviometric normal. Asta înseamnă că este posibil ca, în lunile de iarnă, să revenim pe un debit al Dunării în parametrii normali, de 5.000 – 5.500 de metri cubi pe secundă, ceea ce va asigura capacităţile obişnuite dintr-un an normal de producere a energiei pe parte hidro“, a explicat Traicu.
Potrivit acestuia, deşi anticipează că 2012 este un an cu deficienţă din punct de vedere energetic, având în vedere regimul hidrologic, ministerul reuşeşte să ţină sub control funcţionarea debitelor lacurilor de acumulare, precum şi programele de mentenanţă în agregatele care produc energie electrică şi termică pe bază de cărbune şi hidrocarburi, care, în prezent, funcţionează la capacitate maximă.
“Pe medie, în ultimele săptămâni, energia electrică a fost asigurată în proporţie de 47% de cărbune, în medie 11 grupuri energetice din Compania Energetică Oltenia sunt în funcţiune, cu puteri de 250 şi 300 MW, puterea maximă fiind limitată doar de capacitatea de energie a apei din râul Jiu. Avem, pe medie, 1.250 MW din hidro şi nuclear, care funcţionează cu capacitate maximă de peste 1.340 MW pe medie; la fel, capacitatea maximă de producţie fiind limitată de debitul apei din canalul Dunăre-Marea Neagră. La aceasta se adaugă, însă, producţia din eoliene, cu o variaţie abruptă. De exemplu, a fost o zi în care am văzut 1.350 MWh produşi, a doua zi au fost 840 MWh, iar a treia zi erau doar 71 MWh, ceea ce arată cât de performant trebuie să fii ca dispecer coordonator, să poţi să ţii sistemul energetic în funcţiune la astfel de fluctuaţii abrupte în timp, faţă de puterea intrată în sistem”, a explicat oficialul MECMA.
Reamintim, începând cu data de 7 august, Hidroelectrica a activat, din cauza secetei, din nou, clauza de forţă majoră în contractele de vânzare a energiei electrice. Ca urmare, compania va reduce livrările de energie, proporţional cu reducerea producţiei.
Cărbune de la CNH
Compania Naţională a Huilei (CNH) are în vedere, pentru iarna 2012 – 2013, livrarea unei cantităţi de circa 410.000 de tone către termocentrala Paroşeni şi alte aproximativ 750.000 tone către termocentrala Mintia (Deva), a declarat, la rândul său, David Botea, reprezentantul CNH.
“Capacitatea totală a companiei este de 2,3 milioane tone huilă pe an. Compania deţine licenţă de exploatare până în anul 2024 pentru rezerve exploatabile de circa 94 milioane de tone. Principalii noştri beneficiari sunt Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni. Circa o treime din produsele noastre se duc către Paroşeni şi două treimi către Deva. Pentru perioada de iarnă avem în vedere livrarea unei cantităţi de producţie de circa 410.000 de tone către Paroşeni şi circa 750.000 tone către Mintia. Nu o să putem să creştem foarte mult capacitatea de producţie. Problemele noastre sunt legate de investiţiile care nu s-au făcut şi suntem limitaţi de capacităţile pe care le avem puse în funcţiune la ora actuală şi cele care urmează să fie puse în funcţiune luna viitoare”, a afirmat Botea.
Potrivit acestuia, compania se află, în prezent, într-un proces de restructurare.
“Urmează, în continuare, să restructurăm personalul. Preţul la care vindem noi huila se situează undeva la 64-69 lei/gigacalorie, iar costul nostru de producţie este undeva la 100 lei/gigacalorie”, a mai afirmat oficialul CNH.
Pentru iarna 2012-2013, minerii au început să lucreze 6 zile pe săptămână. „Complexul Energetic Hunedoara (n.r. – ce urmează să fie funcţional în perioada următoare) este pregătit de iarnă, cu cărbune de la Compania Naţională a Huilei sau din import”, a spus Daniela Dinuleţ de la CE Hunedoara. Potrivit prognozelor, cele două termocentrale (Deva şi Paroşeni) care formează CE Hunedoara, au nevoie de circa 1,55 milioane tone de cărbune, dar CNH poate furniza doar 1,1, milioane tone. Astfel, pentru trecerea cu bine a iernii, ar trebui importate alte aproximativ 0,5 milioane de tone de huilă.
Penalităţi pentru “şmecherii din energie”
Octavian Lohan, directorul Dispeceratul Naţional de Energie, a anunţat că a solicitat ANRE să impună penalităţi celor care introduc dezechilibre în sistemul, apelând în exces la piaţa de echilibrare, unde preţurile sunt maxime. Piaţa gazelor naturale întâmpină dificultăţi asemănătoare, „punctual, în situaţii critice, apărând dezechilibre”, a declarat Mihai Potîrniche, directorul Dispeceratului Naţional de Gaze Naturale. În acest caz, utilizatorii de reţea nu achiziţionează atât gaz cât au nevoie să livreze beneficiarilor lor şi apeleară la zestrea din conducte (n.r. – gazul care umple conductele).
Transelectrica şi Transgaz, operatorii sistemelor de transport pentru electricitate şi gaze naturale, au înaintat la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) propuneri prin care furnizorii, consumatorii industriali şi producătorii de energie să fie pedepsiţi pentru dezechilibrele induse în sistem, pe care în final le plăteşte toată lumea, inclusiv populaţia.
Mihai Pătîrniche a propus ca importurile să se realizeze constant, pe întreaga perioadă a anului, astfel ca, în perioadele de ger, să nu mai depindem de importurile de la Gazprom. „Ar fi nemaipomenit dacă am avea un import constant, astfel încât închiderea balanţei să se facă pe gazele din depozite“, a afirmat el.
Altfel spus, acesta recomandă ca utilizatorii de reţea (precum marii consumatori, cum sunt producătorii de îngrăşăminte, distribuitorii, precum GDF Suez şi E.On, furnizorii privaţi) să-şi facă datoria şi să înmagazineze mai multe gaze, astfel încât România nu fie nevoită să importe gaze la preţ mult mai mare, în miez de iarnă, sau să nu tremurăm de frică de fiecare dată când Rusia şi Ucraina nu se înţeleg asupra preţului gazelor.
Propunerea vine după ce, în ultimele două ierni, foarte mulţi operatori nu şi-au realizat obligaţiile de înmagazinare, ceea ce a determinat majorarea cantităţilor importate, în mijlocul iernii, la preţuri mult mai mari decât dacă gazele ar fi fost importate vara. În aceste condiţii, evident că au crescut costurile, care acum au fost recunoscute, prin majorarea preţului gazelor naturale începând cu luna septembrie 2012.
„Nu este sarcina Transgaz să verifice dacă există stocuri suficiente în depozite, e sarcina ANRE. Transgaz nu deţine gaze, noi suntem doar un curier“, a mai spus Pătârniche.
De partea cealaltă, în zona energiei electrice, Transelectrica suferă de o problemă asemănătoare: furnizorii „falsifică“ datele. „Furnizorii au încă mari cantităţi lipsă de energie. Am cerut ANRE să pună penalităţi celor care vin pe piaţa de echilibrare cu cantităţi enorme“, a declarat Octavian Lohan.
Mai exact, o serie de companii profită de faptul că este secetă şi de o “chichiţă” din legislaţie. Astfel, după ce Hidroelectrica a denunţat şase contracte bilaterale cu „băieţii deştepţi“, aceştia au nevoie în continuare de energie pentru a-şi alimenta clienţii-mamut, precum Dacia, Michelin, Mechel sau Rompetrol. Or, un ordin al ANRE spune că preţul nu poate depăşi preţul de 400 lei/MWh. Astfel, cei care au energie disponibilă o vând la acest preţ, faţă de media de 230 lei/MWh de pe OPCOM. Concomitent, „băieţii deştepţi“ trag mâţa de coadă şi speră să câştige în justiţie împotriva denunţării contractelor de către Hidroelectrica şi speră ca paguba să fie doar de moment. Or, această situaţie produce coşmaruri celor de la Transelectrica, care trebuie să menţină siguranţa sistemului şi să asigure alimentarea.
Vindem “aer curat”
Compania japoneză Marubeni a fost desemnată de statul japonez să cumpere o cotă importantă din drepturile de emisie de gaze cu efect de seră ale statului român, a anunţat Rodin Traicu.
“Este un Ordin de ministru prin care a fost desemnată o persoană, din minister (n.r. – MECMA), care să se ocupe de problema respectivă. Am avut o întâlnire cu reprezentantul firmei Marubeni, care are mandat din partea statului japonez şi şi-a arătat interesul de a achiziţiona drepturile de emisie. Este o negociere în derulare”, a explicat oficialul MECMA.
Potrivit acestuia, statul român va face o tranzacţie până la sfârşitul anului. “Aceştia (n.r. – Marubeni) sunt interesaţi de o cotă importantă. Urmează să facă o cerere oficială, care va fi supusă comitetului format din miniştrii Finanţelor Publice, Mediului, Justiţiei şi cel al Economiei”, a mai spus Traicu.
