Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, precum şi menținerea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei și valută, la nivelul de 8%, respectiv la 14%. Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că se pune problema reconsiderării calendarului de relaxare monetară, din cauza deciziilor de relaxare fiscală, adică din cauza noului Cod Fiscal. Mai mult, el a spus că majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul denotă neseriozitate.
BNR ia în calcul o reconsiderare prudentă a politicii monetare, prin modificarea calendarului de relaxare a politicii, respectiv de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelul european, întrucât trebuie să echilibreze programul fiscal, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu.
„Se consemnează o relativă accentuare a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului pe fondul tensiunilor legate de situaţia Greciei şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale. Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva intrării şi menţinerii pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ, ca efect al extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele şi serviciile de alimentaţie publică, dar şi în condiţiile restrângerii mai rapide a deficitului de cerere agregată şi ale creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă. Acestea, coroborate cu actuala conjunctură – situaţia din Grecia, incertitudinile privind acordurile României cu instituţiile internaţionale şi divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume – , reclamă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare”, arată BNR, în comunicatul extins transmis după şedinţa CA pe probleme de politică monetară.
Întrebat ce înseamnă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare şi pe ce perioadă se va întinde, Isărescu a afirmat că decizia a fost luată de principiu, iar componentele unei asemenea reconsiderări se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă. „Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi”, a spus şeful BNR, transmite Mediafax.
El a explicat că unul dintre motivele reconsiderării îl constituie şi programul fiscal, care, aşa cum a fost aprobat, presupune o relaxare substanţială a politicii fiscale, sensibil mai mari decât a avut în vedere Banca Centrală când a întocmit proiectul „monetary easing”, de a alinia instrumentele de politică monetară la standarde europene.
„Or, aici dozajul este foarte important, politica monetară nu mai poate să aibă aceeaşi configuraţie, în condiţiile în care aceste relaxări fiscale vor fi introduse în practică. Şi trebuie să le regândim. Şi toate în contextul internaţional, care nu este deloc favorabil, iar contextul intern este încă incert. Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să sprijinim măsurile de relaxare fiscală, nu le găsim încă prin ceea ce produce economia”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a punctat că nu întrevede, pe cât se poate estima în actualul context, o nevoie imediată de inversare a trendului de relaxare a politicilor monetare.
„Dar dacă lucrurile se tensionează, este posibil ca dobânzile de pe piaţă să ajungă la 1,75%, cea mai mare volatilitate o văd pe partea de dobânzi monetare. Noi avem încă marja mai mare, plus/minus 1,5%, de regulă este plus/minus 1%, noi am fi vrut să ajungem la 1%. Primul lucru, când situaţia se tensionează, dobânzile se duc spre rata de refinanţare sau deasupra”, a concluzionat şeful Băncii Naţionale.
Continuă negocierile cu finanţatorii internaţionali
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a declarat că vor continua negocierile cu FMI şi CE, întrucât un acord cu instituţiile financiare nu reprezintă doar ancore pentru România, ci şi credibilitate, mai ales în contextul tensiunilor din Grecia şi al celui intern, pe fondul unor măsuri ample de relaxare fiscală.
„Contextul internaţional, dar şi cel intern, respectiv nevoia de consolidare, de a arăta că tot ce am făcut în aceşti patru ani se consolidează, să creadă şi partenerii noştri, solicită menţinerea acordului cu UE şi cu FMI sub diverse forme. Eu cred că negocierile vor continua şi este bine. (…) Nu vedem cum un program fiscal atât de ambiţios poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaţionali şi cu atât mai mult în contraargumente cu dânşii”, a afirmat Isărescu, care a arătat că este esenţială continuarea negocierilor.
„Mai mult, dacă pentru noi, la BNR, datele care există în prezent nu ne ajută încă să sprijinim cu argumente aceste măsuri, nu cu dorinţe, vă daţi seama în ce situaţie sunt partenerii noştri”, a punctat guvernatorul Băncii Centrale.
El a apreciat că discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să continue, întrucât acordul cu instituţiile financiare internaţionale dau credibilitate României, nu reprezintă doar nişte ancore. Mai mult, orice decizie politică în contradicţie cu legităţile economice „va fi plătită scump”, costurile de finanţare majorându-se.
„Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, a menţionat guvernatorul.
Referitor la majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul, Isărescu spune că aceasta denotă neseriozitate.
„Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul. O majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate”, a punctat şeful BNR.
Totodată, guvernatorul a arătat că logica politica nu se împacă niciodată cu cea macroeconomică.
„Nu poţi să dai o lege în Parlament, care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso? Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (…) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare. Nu o să crească, dacă nu se îmbină cu legităţile economice”, a concluzionat Isărescu.
Emoţiile au adus volatilitatea mai mare a cursului
În ceea ce priveşte cursul de schimb, guvernatorul BNR a declarat că volatilitatea mai mare din ultimele zile, de circa 1%, a avut loc în contextul tensiunilor din Grecia, însă nu a fost determinată de ieşiri de capital, ci mai degrabă a avut motive de natură emoţională.
„Se consemnează o relativă accentuare a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului pe fondul tensiunilor legate de situaţia Greciei şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale”, notează BNR în comunicatul extins privind deciziile Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară. Isărescu a precizat la briefingul de presă că, de obicei, Banca Centrală evită să menţioneze în comunicat cum evoluează cursul. „Dar am văzut această volatilitate mai mare a cursului, mişcări de 4 bani, care altminteri n-ar fi anormale, înseamnă 1%. Mişcări de 1%, de 1 cent, între euro şi dolar se înregistrează la câteva săptămâni. Frecvent, însă, în cazul leului n-au prea fost. Am văzut că se poate întâmpla şi la noi. Aşa că impactul este. Nu i-am găsit motivaţie, piaţa a fost subţire, nu s-au făcut tranzacţii, nu au ieşit cine ştie ce capitaluri. În consecinţă, definiţia noastră este că această volatilitate, fluctuaţie, a avut în special motive emoţionale. Apoi tot singur s-a dus înapoi”, a explicat guvernatorul BNR.
El a adăugat că „în ape tulburi se poate şi pescui uşor”, astfel că ar putea apărea în momente din acestea un jucător mai mare, care vrea să vândă sau altul care să cumpere.
„Aşadar, am considerat de cuviinţă să menţionăm acest lucru în comunicat, că am constatat o mai mare fluctuaţie a cursului leului, ceea ce s-ar putea întâmpla şi în perioada următoare. Alte influenţe nu am observat nici la băncile româneşti cu capital grecesc, au mai fost ceva retrageri (…)”, a spus Isărescu, întrebat despre impactul crizei din Grecia din ultimele două zile asupra cursului de schimb şi asupra băncilor româneşti cu capital grecesc.
Nu avem bănci greceşti în România
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a spus că a primit telefoane chiar şi în miezul nopţii de la diverse persoane, printre care şi actori, care l-au întrebat ce fac cu banii depuşi în băncile greceşti. „Sunt oameni care au sunat la 2 noaptea: ce facem cu banii din băncile greceşti? Trebuie să spun pentru a mia oară că nu avem bănci greceşti în România, uitaţi ce înseamnă obişnuinţa. I-am şi înţeles, unii dintre ei erau actori, ei trăiesc cu emoţie, creează emoţii, cum să nu răspundă emoţional, cum să le ceri să fie raţionali?”, a povestit Isărescu. El a precizat că, în cazul în care emoţia este predominantă, nu raţiunea şi înţelepciunea, BNR poate acţiona şi cu instrumentele de calmare.
„Nu calmăm publicul aşa, să ne aflăm în treabă, ne utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem”, a spus guvernatorul.
El a punctat, de asemenea, că Banca Centrală monitorizează în permanenţă evoluţiile internaţionale şi interne, fiind pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune pentru a menţine stabilitatea financiară din România şi a evita, încă de la începuturi, „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional”.
„Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii, precum cea din Grecia, este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi”, a mai comentat şeful BNR.
Isărescu a mai punctat că deciziile luate de autorităţile din Grecia nu se aplică şi băncilor din România cu capital grecesc, acestea neavând nicio influenţă directă.
„Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de BNR. În consecinţă, eventualele măsuri ale aurorităţilor elene de restricţie ale mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, precum nici măsurile de limitare de retragere de numerar”, a precizat guvernatorul.
Acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile
Pe de altă parte, Isărescu a spus că acţionarii eleni nu au niciun interes să-şi retragă capitalurile din subsidiarele româneşti, întrucât ar pierde dreptul de vot, iar un asemenea comportament nu este sustenabil, având în vedere că au reacţionat cel mai bine la cerinţele BNR privind nevoile de capital.
„Am avut o colaborare excepţională, exemplară cu acţionarii băncilor româneşti cu capital grecesc şi cu Direcţia de Supraveghere a Băncii Greciei. De câte ori le-am spus că este nevoie de capital au fost cei care au reacţionat cel mai rapid, comparat cu acţionari din alte ţări. Acest lucru este remarcabil. Ce credeţi că i-ar putea apuca pe aceşti acţionari, care au făcut asemenea investiţii, au plasat asemenea sume de de bani, ca, dintr-odată, să-şi piardă dreptul de vot? În momentul în care chiar dacă nu contribuie la sprijinirea băncilor româneşti cu capital străin intră în vizorul Direcţiei de Supraveghere, apăi dacă-şi mai retrag şi capitalul…”, a spus Isărescu.
El a punctat că aceştia îşi vor retrage, probabil, în primul rând, liniile de finanţare, însă retragerea capitalului este aproape imposibilă, în opinia guvernatorului, şi este precedată de pierderea capacităţii de vot.
„Nu cred că se va ajunge acolo, pentru că este un comportament nesustenabil din punctul de vedere al interesului lor”, a întărit Isărescu.
Pe de altă parte, guvernatorul a spus că instituţiile de credit româneşti cu capital grecesc nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanţare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadenţă mai mare de un an. „În cazul nereînnoirii la scadenţa care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obţine lichidităţi. Activele din portofoliile acestor bănci, care sunt eligibile pentru finanţare la BNR, reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile-mamă în cursul acestui an”, a spus guvernatorul.
El a adăugat că, pentru a menţine stabilitatea financiară, Banca Naţională are toate instrumentele deschise, neexistând un instrument sau altul ce nu poate fi folosit.
Guvernatorul a menţionat în acest sens că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând „câteva” miliarde de euro. „Nu există potenţial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar, rezerva minimă obligatorie are şi un rol prudenţial, de a avea lichiditate pentru situaţii deosebite”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând, astfel, lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale.
Scăderea dependenţei băncilor cu capital grecesc se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. „Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de compensare încheiate cu acţionarii, la recomandarea clară a Direcţiei de Supraveghere a BNR. Băncile cu capital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor”, a precizat şeful Băncii Centrale.
Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată, care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile. Rata de solvabilitate a acestora este de 16,7%, în creştere de la 16,3% în decembrie 2014, şi peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.
„Toate cele patru bănci au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active, care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la finanţare rapidă de la BNR”, a menţionat Isărescu.
Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru bănci cu capital grecesc se situează la un nivel corespunzător, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% în aprilie, în scădere de la 21% în aprilie 2014.
Potrivit datelor BNR disponibile la finele lunii aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcţie de active, băncile cu capital majoritar austriac deţin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez – 14%, cu capital majoritar grecesc – 12%, iar cele cu capital majoritar românesc – 10%.
După numărul de bănci, instituţiile de credit cu capital elen se află la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situează băncile cu capital majoritar austriac (7) şi cele cu capital românesc (6).
Isărescu a menţuionat că nu se află nicio bancă cu capital grecesc printre primele cinci bănci din sistem, iar în top 10 se situează 2 bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital crecesc. „Aşadar, au o pondere moderată”, a concluzionat şeful BNR.
