Adoptarea noului Cod Fiscal va genera, ca efect de runda întâi, un deficit de 17 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB, în 2016, a declarat președintele Consiliului Fiscal (CF), Ionuț Dumitru. Astfel, împreună cu majorarea salariilor pentru bugetari, care adaugă un cost bugetar de 15 miliarde de lei, şi „Pactul pentru Apărare”, prin care 2 procente din PIB merg în această zonă, vor conduce la deficite bugetare de 4,6% în 2016, 5% în 2017 şi 4,5% în 2018, conform estimărilor CF. Adică mult peste cei 3% ale Tratatului de la Maastricht şi 1% deficit structural, ceea ce ar putea duce România în procedura de deficit excesiv. Practic, aproape toţi cei prezenţi la dezbaterea organizată la iniţiativa Consiliului Fiscal, cu tema „Responsabilitatea fiscal-bugetară și noul Cod Fiscal”, organizată la Banca Naţională a României (BNR) au declarat că Noul Cod Fiscal este nesustenabil.
„În materie de impact bugetar, putem distinge două categorii de efecte ale Codului Fiscal asupra bugetului. În primul rând, un efect de runda întâi — și aici discutăm de un efect matematic, discutăm de 17 miliarde de lei impact bugetar în 2016, adică 2,3% din PIB. La aceste cifre mai trebuie să adăugăm informațiile recente, care se referă mai degrabă la politica de cheltuieli, politica bugetară – și aici vedem cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, și deja nu sunt numai zvonuri, sunt declarații oficiale ale guvernanților: se intenționează majorarea semnificativă a salariilor din sectorul public. Informație pe care am auzit-o și prin vocea ministrului de Finanțe și a ministrului Muncii”, a explicat Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, impactul brut al majorării salariilor în sectorul bugetar, în conformitate cu noul proiect de lege-cadru a salarizării, este estimat la 15,5 miliarde de lei, iar cel net la 10 miliarde de lei. Majorarea salariilor din sectorul bugetar ar avea un impact de 1,3% din PIB.
Potrivit președintelui CF, deficitul bugetar va depăși 3% din PIB în 2016, după aplicarea noului Cod Fiscal, existând riscul reintrării României în procedura de deficit excesiv. Incluzând creșterea de salarii în sectorul bugetar și implementarea angajamentului politic pentru cheltuielile de apărare, deficitul bugetar ar putea atinge 5% din PIB peste 2 ani, ceea ce ar accentua tendința de creștere nesustenabilă a datoriei publice, de peste 45% din PIB, cel mai probabil încă din 2017.
„În scenariul în care cresc și salariile în sectorul bugetar, stimulul fiscal prociclic proiectat pentru 2016 ar fi chiar mai puternic ca amploare decât cel din anul 2008”, a spus el.
Astfel, România ar putea cădea din nou „în capcana” unei politici fiscale pro-ciclice, riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală de amploare într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune.
Potrivit acestuia, beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt vor fi depășite „de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic”.
Reducerea TVA va fi, de fapt, de 8%
Reducerea cotei standard de TVA de la 24%, de la 1 ianuarie 2016, este de fapt de 8 puncte procentuale, nu de 5 puncte, întrucât cota medie de TVA pe coşul de consum va ajunge la 14%, de la maximul de 22%, plasând România sub toate statele din Europa Centrală şi de Est, potrivit Consiliului Fiscal.
„Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
El a arătat că atunci când TVA la pâine şi produse de panificaţie a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente şi alte produse, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criză.
Preşedintele CF a precizat că statul poate realiza o politică serioasă din actualizarea deducerilor personale, să stimuleze comportamentele de economisire pe termen lung, de pensii private, de asigurări sociale de sănătate private, orientând comportamente pentru un sistem bine gândit la nivelul deducerilor la impozitul pe venit.
Probleme la cheltuieli
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Dan Manolescu, a explicat că rescrierea Codului fiscal a pornit de la nevoia de a clarifica legislaţia, iar reducerile de taxe au fost incluse ca „necesităţi politice”. În opinia sa, disputa nu ar trebui să fie asupra Codului fiscal, în integritatea sa, ci asupra măsurilor de scădere a taxelor. Secretarul de stat a spus că scăderea taxelor este „încadrabilă” în buget, având în vedere că veniturile bugetului au crescut de la an la an, începând din 2010.
El a arătat că discuţia privind nivelul deficitului bugetar pe care România ar urma să îl aibă trebuie să vizeze nu atât reducerea fiscalităţii, cât zona de cheltuieli. Recent, Parlamentul a aprobat dublarea alocaţiilor pentru copii, pensii speciale, iar Guvernul a anunţat creşteri salariale pentru toţi bugetarii, de anul viitor.
„Toată discuţia legată de responsabilitate bugetară şi noul Cod Fiscal se reduce, în fapt, la responsabilitate fiscal-bugetară şi la câteva măsuri din Codul Fiscal care generează, de fapt, un impact major. Codul Fiscal în sine a devenit un obiect de dispută când, de fapt, în ansamblul său, are alt obiectiv. O serie de măsuri din el au devenit criticate, criticabile, puse la îndoială ca şi sustenabilitate, dar, în ansamblul său, Codul Fiscal, chiar şi cu aceste măsuri, dacă ar fi nevoie să-l încadrăm în buget, se poate face”, a subliniat Dan Manolescu.
„Cheltuielile reprezintă o zonă la care trebuie să fim atenţi”, a mai spus Manolescu, precizând că discuţia privind cheltuielile ar trebui să vizeze şi eficienţa, inclusiv în cazul investiţiilor, care s-au dovedit nejustificate în multe cazuri. Din acest motiv, secretarul de stat a declarat că este de preferat ca banii să rămână, prin hotărârea de reducere ataxelor, la agenţii economici, care să ia deciziile de a investi.
Daniel Dăianu a avertizat, la rândul său, că nu trebuie să riscăm cu adoptarea unor măsuri fiscale, în vremurile de astăzi în care „apele sunt liniştite doar pentru că a pus undelemn Banca Centrală Europeană”. Menţionând că am dus investiţiile prea jos şi că o creştere a salariilor ar fi periculoasă, Dăianu speră că „nu vom face un pas pe care să-l regretăm”.
Şi Liviu Voinea crede că „este nevoie de prudenţă în politica fiscală”. Economistul şef al BNR a declarat că „România face tot ce-i stă în putinţă ca să se alinieze ţărilor indisciplinate”. El a atras atenţia că un deficit de 3% nu lasă loc pentru creşterea deficitului bugetar în caz că economia va încetini. Potrivit reprezentantului BNR, în vremuri normale, o ţară trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar sub 1% sau chiar aproape de zero, astfel încât, atunci când apare o criză, statul respectiv să îşi poată permite să ajungă cu deficitul bugetar până la 3%. „Dacă tu te-ai dus deja la 3% într-un an de supraperformanţă economică, ce vei face când vei avea subperformanţă de creştere economică, unde te vei duce, la 5%, la 8%, la cât? Acel reper luat de politicienii noştri de 3% este fals, acela este un nivel pentru cele mai proaste vremuri”, apreciază Valentin Lazea. Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu a declarat că „nu este târziu să dezbatem Codul Fiscal, suntem în cursul procesului de legiferare”. El a subliniat că, până acum, nu au putut fi dezbătute cu adevărat toate aceste aspecte, întrucât „nu se ştia exact” despre ce măsuri este vorba.
