Plenul reunit al Parlamentului a validat candidaţii pentru Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR). Mugur Isărescu a fost validat în funcţia de guvernator, Florin Georgescu – prim-viceguvernator, Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea – viceguvernatori. Membri în CA au fost validaţi Gheorghe Gherghina, Virgil Stoenescu, Daniel Dăianu, Agnes Nagy şi Dinu Marin. Şeful Băncii Centrale este de părere că adoptarea monedei unice europene reprezintă un obiectiv extrem de ambiţios, dar încă fezabil.
Consiliul de Administraţie al BNR este alcătuit din nouă membri numiţi de Parlament, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele Consiliului de Administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Viceguvernatorul Cristian Popa, susţinut de PDL acum 5 ani, a obţinut doar şase voturi pentru, 24 împotrivă şi patru abţineri.
Adoptarea monedei unice europene, un obiectiv extrem de ambiţios, dar încă fezabil, şi intrarea în Uniunea Bancară Europeană reprezintă principalele obiective ale viitorului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierilor pentru un nou mandat de guvernator, la Comisiile de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
„Eu nu cred în decenii (nr. – pentru adoptarea euro), nici nu mă ajută vârsta. Eu sunt forţat să fiu optimist”, a răspuns Mugur Isărescu, întrebat fiind de câte decenii ar avea nevoie România să adopte moneda unică europeană, transmite Agerpres.
Totuşi, guvernatorul BNR admite faptul că 2019 este un termen extrem de ambiţios, dar încă fezabil, pentru aderarea la zona euro.
”Noi am salutat faptul că am constatat un consens politic la nivelul cel mai înalt în ceea ce priveşte adoptarea euro în termenul de 2019. Opinia de până acum a BNR şi a echipei tehnice este că acesta este un obiectiv extrem de ambiţios, dar încă fezabil. Drumul este lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă acum ar trebui acoperită cu un parcurs de obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete şi BNR a lucrat şi lucrează în această direcţie”, a explicat Mugur Isărescu.
El a spus că, deşi pare că obiectivul adoptării euro este în principal monetar, nu este aşa. ”Moneda este nu numai o chestiune pur monetară, este o chestiune economică, financiară, culturală, o chestiune care afectează întreaga ţară, este obiectivul întregii ţări. Opinia noastră este că, dacă se lucrează coerent, acest obiectiv trebuie să fie unul de ţară, folosit drept catalizator şi ancoră, să ne ambiţioneze să facem lucrurile la timp, să nu le lăsăm pe ultima sută de metri”, a subliniat guvernatorul BNR.
El a amintit faptul că în cadrul Băncii Centrale funcţionează, din 2010, un comitet de trecere la euro, care s-a ocupat în principal de obiectivele tehnice, dar nu numai.
”În continuare vom depune eforturi ca membri ai Guvernului să participe la aceste lucrări, pentru a reuşi să definim un parcurs”, a adăugat Isărescu.
Oficialul BNR a mai spus că România este prima ţară dintre cele care nu sunt membre ale zonei euro care şi-a fixat un termen, 2019, în timp ce Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Polonia au rămas la un obiectiv general, de genul ”când condiţiile vor permite, când competitivitatea o va permite, deci mai multă prudenţă”. Asta după ce, în anii 2006 – 2007, România era ”cea mai întârziată”, cu termenul de aderare la zona euro în 2014, în timp ce vecinii noştri erau mult mai ambiţioşi.
Guvernatorul BNR a explicat faptul că abordarea privind intrarea în zona euro s-a schimbat în întreaga regiune, în timpul crizei financiare, simpla îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, de convergenţă nominală, nemaifiind suficientă.
”Se vorbeşte în prezent de un tablou mult mai larg, de un tablou cu 11 indicatori, în cadrul cărora indicatorii de convergenţă reală, sintetizaţi de Produsul Intern Brut pe locuitor, dar nu numai, este vorba şi de o armonizare a dezvoltării economiei şi a întregii ţări, (…) primesc o mult mai mare atenţie”, a mai spus guvernatorul BNR.
Uniunea Bancară – obiectiv al CA al Băncii Centrale
Isărescu a mai afirmat că un alt obiectiv al noii conduceri a BNR va fi apartenenţa la Uniunea Bancară Europeană.
”Şi aici avem consens politic pe care l-am acoperit deja printr-o cerere explicită către Banca Centrală Europeană, pentru ca România să intre înainte de adoptarea euro în Uniunea Bancară”, a mai spus Isărescu.
El a explicat că unul dintre motive este legat de faptul că este bine ca România să participe din start la această construcţie, având în vedere că, mai devreme sa mai târziu, va trebui să intre în această structură.
”Apoi vom fi membri ai supravegherii, ai reglementării, ai sistemelor de garantare a depozitelor, vom fi participanţi dinăuntru nu dinafară”, a subliniat guvernatorul BNR.
Isărescu a mai spus că un alt motiv important pentru intrarea în Uniunea Bancară este dat de faptul că, fiind obligatorie pentru ţările din zona euro, ne afectează direct prin faptul că băncile din zona euro deţin cea mai mare parte a capitalului din sistemul bancar românesc.
”70% din capitalul care este în sistemul bancar românesc aparţine unor bănci din zona euro. Deci, preferăm să vedem toate mişcările de la masa la care se iau deciziile, decât să le aflăm intermediate de la marile bănci occidentale care au subsidiare în România”, a precizat Isărescu.
Consiliul de Administraţie al BNR este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlamentul României, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României. Mandatul actualului CA al BNR expiră în data de 10 octombrie 2014.
