Tarifele pentru operatorii de distribuţie energie electrică vor creşte anul viitor, în medie, cu doar 3,39%, sub rata prognozată a inflaţiei, iar pentru operatorul de transport cu 1,51%, a anunțat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, într-o conferinţă de presă. Distribuitorii declară că noul tarif este insuficient pentru realizarea investițiilor necesare în vederea tranziției energetice la care s-a angajat România. De menționat, tarifele de transport și distribuție reprezintă o componentă importantă a facturii la energie. În condițiile în care este în vigoare schema de plafonare/compensare a facturilor, un tarif mai mic înseamnă mai puțini bani cheltuiți de la bugetul statului. Dacă, în anul 2022, sprijinul a însemnat 14,5 miliarde de lei, anul acesta s-a diminuat la circa 9 miliarde de lei și se estimează să ajungă la numai 3 miliarde lei în 2024. Chiar dacă bugetul va avea mai puțin ”de suferit”, efectele pe termen mediu și lung ale unor tarife prea mici s-ar putea, însă, să fie absolut neplăcute pentru toată lumea: companii, populație și buget!
„În şedinţa de ieri (n.r. – miercuri, 20 decembrie) am aprobat tarifele reglementate pentru distribuţia de energie electrică aferente anului 2024. Au fost analizate foarte meticulos toate solicitărilor operatorilor de distribuţie. Am luat în considerare şi am ţinut cont de propunerile lor, în limitele metodologiei pe care o avem în vigoare. Pot să vă spun că vom avea o creştere de tarife de distribuţie, în medie, de doar 3,39%. Media este alcătuită din toate zonele de distribuţie şi pe toate nivelurile de tensiune. Dacă o comparăm cu rata inflaţiei estimate de Comisia de Prognoză pentru anul 2024, de 4,6%, suntem sub această rată a inflaţiei”, a spus Niculescu. Acesta a precizat și că va exista o creștere de doar 1,51% pentru operatorul de transport, Transelectrica.
„Prin tarifele de distribuţie a energiei electrice, stabilite pentru anul 2024 de către autoritatea de reglementare, se reconfirmă faptul că, în România, cadrul legislativ nu este în favoarea investiţiilor masive în reţelele de distribuţie, necesare pentru facilitarea iminentei tranziţii energetice. Este al treilea an la rând în care tarifele nu acoperă integral costurile distribuitorilor. Costurile suplimentare generate de explozia preţurilor pe piaţa angro din anul 2022 sunt aşteptate să fie recuperate de către distribuitori pe o perioadă de 5 ani. Costul capitalului necesar pentru realizarea investiţiilor nu este acoperit prin reglementările actuale, iar metodologia de stabilire a tarifelor este neadaptată obiectivelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în procesul complex al tranziţiei energetice”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Reprezentanţii ACUE subliniază că, recent, Comisia Europeană a comunicat statelor membre un plan de acţiuni, care să stimuleze investiţiile în reţele, estimate la peste 500 miliarde euro în următoarea decadă, preconizându-se că în jur de 70% din efortul financiar necesar tranziţiei ar trebui să meargă către reţelele de distribuţie.
„Operatorii de distribuţie au accesat deja, în timp record, 1,1 miliarde de euro din Fondul de Modernizare şi au cerut autorităţilor suplimentarea sprijinului nerambursabil care să degreveze tarifele plătite de consumatori şi care să faciliteze investiţii mult mai mari în reţea, în beneficiul acestora. Pentru co-finanţarea acestor investiţii, distribuitorii au nevoie de venituri suficiente prin care să poată susţine implementarea proiectelor, în condiţiile în care companiile nu şi-au revenit financiar după anul de criză 2022, când au accesat împrumuturi consistente pentru susţinerea operaţiunilor curente. Prin accelerarea investiţiilor în distribuţia energiei electrice, consumatorii vor beneficia de îmbunătăţirea siguranţei în alimentarea cu energie electrică şi, prin creşterea capacităţii reţelelor, de servicii diversificate. În plus, investiţiile în reţelele de energie electrică vor permite integrarea în sistem a unor cantităţi suplimentare importante de energie curată şi mai multă stabilitate pe piaţa locală, reducând situaţiile în care pot apărea fluctuaţii nedorite”, se mai arată în comunicat.
Noile tarife încetinesc puternic ritmul investiţiilor în reţele
În plus, reprezentanții Delgaz Grid, compania de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a Grupului german E.ON în România, arată că noile tarife încetinesc puternic ritmul investiţiilor în reţele. „Este de necontestat că reţelele de distribuţie au nevoie de o modernizare dincolo de nivelul obişnuit, pentru a integra noi capacităţi de producţie, pe lângă cele deja conectate, precum şi noi facilităţi din domeniul mobilităţii electrice, încălzirii sau producerii de hidrogen. De aceea, este absolut necesar ca impactul negativ să fie remediat printr-un cadru de reglementare clar şi o metodologie de tarifare stimulativă pentru noua perioadă de reglementare care începe în 2025. Cu cât acest cadru de reglementare va fi mai repede cunoscut, cu atât mai bine. Referitor la anul 2024, nu doar că nu a fost creat cadrul necesar pentru investiţii suplimentare, dar nivelul stabilit al tarifelor s-a înrăutăţit comparativ cu metodologia existentă”, se arată într-un comunicat al Delgaz Grid.
Potrivit reprezentanţilor companiei, recunoaşterea mai multor costuri (ca de exemplu cele asociate citirii trimestriale a contoarelor, dar şi alte tipuri de costuri) a fost amânată în mod arbitrar, iar neaprobarea de către ANRE a costurilor prevăzute pentru salarii, aşa cum au fost ele fundamentate, nu asigură sumele necesare pentru plata în condiţiile pieţei a personalului înalt calificat, necesar pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. De asemenea, mai spun aceştia, o altă consecinţă este legată de înrăutăţirea condiţiilor pentru proiectele de investiţii cofinanţate din fonduri UE.
„Creşterea tarifelor sub nivelul inflaţiei creează o falsă impresie că bugetul de stat are de câştigat, iar clienţii sunt sprijiniţi. Consumatorii sunt astăzi pe deplin protejaţi prin schema de plafonare aflată încă în vigoare. Însă preţul total al energiei electrice va rămâne ridicat pentru câţiva ani, din cauza investiţiilor insuficiente care reduc capacitatea reţelelor de a prelua şi integra în sistem cantitatea de energie regenerabilă produsă. Şi, implicit, costurile pentru buget vor rămâne ridicate. „Povara” unor tarife de distribuţie corect stabilite asupra bugetului de stat ar fi cu mult mai mică decât costurile pe care acesta le suportă cu subvenţiile pentru energie”, se mai arată în comunicat.
O șansă irosită pentru România
În 2023, Delgaz Grid a făcut investiţii record, de peste 176 de milioane de euro (872 milioane lei), din surse proprii şi din fonduri europene, cu 30% mai mari faţă de cele de anul trecut. În pofida crizei energetice, compania şi-a continuat investiţiile la cel mai înalt ritm posibil, prin contractarea de credite.
„Însă planurile de investiţii pentru 2024 nu vor mai putea fi realizate în condiţiile stabilirii tarifelor semnificativ sub inflaţie, compania fiind lipsită de veniturile necesare susţinerii acestora. Această decizie privind tarifele reprezintă o şansă irosită pentru România. Durata impactului negativ ar putea fi însă scurtată printr-o stabilire clară şi rapidă a condiţiilor care vor fi aplicate prin noua perioadă de reglementare, începând cu 2025. Acest lucru este absolut necesar în condiţiile în care, pentru al treilea an la rând, tarifele nu acoperă costurile de distribuţie şi nu conţin niciun fel de stimulent pentru extinderea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei. Ca urmare, planul companiei de a continua cu investiţii masive până în anul 2030 nu va mai putea fi realizat şi impactul va fi cu atât mai puternic cu cât viitorul cadru de reglementare a investiţiilor rămâne neclar”, subliniază reprezentanţii companiei.
Potrivit acestora, o politică în domeniul energiei care nu ţine cont de nevoia uriaşă de investiţii în reţelele de distribuţie – o nevoie recunoscută şi sprijinită şi la nivelul Uniunii Europene – va bloca tranziţia energetică şi va limita drastic dezvoltarea producţiei de energie electrică în România. Doar investiţiile în reţele vor conduce, în cele din urmă, la scăderea costurilor medii de producţie a energiei.
„Un cadru legislativ şi de reglementare adecvat şi stimulativ va încuraja operatorii din domeniu să investească pentru modernizarea infrastructurii, ceea ce va contribui la asigurarea securităţii energetice a României, la stabilizarea preţurilor şi va stimula competitivitatea şi dezvoltarea economică”, se mai arată în comunicat.
Mai puțini bani de la buget, mai multe pene de curent
Reamintim, o factură de energie este formată din mai multe componente: prețul efectiv al curentului, tarifele de transport și distribuție, certificate verzi, taxa de cogenerare, TVA și accize.
Pentru a proteja populația și economia de prețurile uriașe la energie și gaze, autoritățile au instituit, din anul 2021, o schemă de plafonare/compensare a facturilor, valabilă până la sfârșitul lunii martie 2025, în care prețul final al electricității este fixat la maxim 1,3 lei/kWh (preț ce include toate componentele).
Subvenția se aplică în doi pași: în primul pas, furnizorii încasează de la clienții casnici și non-casnici doar sumele plafonate/compensate, dar plătesc suma întreagă pe lanț (producătorilor, distribuitorilor, transportatorilor, inclusiv taxele și impozitele către stat). Practic, în prima fază, furnizorii susțin, în numele statului, schema de ajutor pentru populație și economie. În a doua fază, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) verifică documentele transmise de către furnizori, aceștia primesc înapoi, de la stat, prin ministerele Energiei (pentru consumatorii non-casnici) și Muncii (pentru populație), diferențele pe care au plătit în prima fază. Banii rambursați de stat provin din Fondul de Tranziție Energetică, stabilit prin aceeași legislație prin care se instituie schema de sprijin. Fondul este alimentat din supra-taxarea producătorilor de energie și traderilor de energie și gaze. Adică tot de sectorul energetic.
Unele surse din piață susțin că, de la înființare, în Fondul de Tranziție Energetică s-au strâns aproximativ 44 miliarde de lei. Doar Petrom a contribuit în 2022 la bugetul de stat al României cu circa 20 de miliarde de lei, în condițiile în care impozitele suplimentare și contribuțiile au reprezentat 7,3 miliarde lei. Romgaz a plătit ”numai” 7,9 miliarde de lei. Contribuțiile fiscale totale plătite de către sectorul de petrol și gaze la bugetul consolidat al statului au fost de 48,8 miliarde lei în 2022, reprezentând 10,6% din veniturile totale ale statului.
Până acum, ANRE a verificat documente ale furnizorilor și transmis spre ministerele Muncii și Energiei, pentru decontare, facturi în valoare de 23,36 miliarde de lei, pentru perioada noiembrie 2021 – septembrie 2023.
Potrivit președintelui ANRE, George Niculescu, anul trecut statul a decontat 14,5 miliarde de lei în contul schemei de plafonare/compensare a facturilor la energie și gaze, anul acesta suma ar putea ajunge la 9 miliarde de lei, iar pentru anul viitor se preconizează o sumă de doar 3 miliarde de lei.
Statul oricum plătește greu și cu întârziere sumele datorate, iar unele surse din piață susțin că deja statul are datorii către furnizori de aproape 4 miliarde de lei, plăți care au fost avizate de ANRE, dar care nu ar fi fost încă onorate.
Practic, scad tarifele de transport și distribuție
Mai mult, inițial, în bugetul de stat pentru anul 2024, în Fondul de Tranziție Energetică suma trecută pentru decontare era fix ”0” (zero!). Sebastian Burduja, ministrul Energiei, spunea, recent, că în buget există un miliard de lei pentru decontare (doar pentru facturile consumatorilor non-casnici). Pe parcursul anului 2024 se vor adăuga banii necesari. ”Anul trecut pe vremea asta aveam zero lei în această logică din bugetul de stat pentru plafonare/compensare. Ce s-a întâmplat? De unde au venit sumele? Au venit din Fondul de tranziţie pe parcursul anului, ele nu trebuie să fie bugetate la începutul anului. Au venit din taxa de solidaritate, iarăşi, pe parcusul anului. Deci, pe măsură ce aceste fonduri intră în aceste conturi ale Ministerului de Finanţe, ele alimentează acest Fond de tranziţie şi se împart către Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii”, a precizat Sebastian Burduja.
Cum deja sunt mari probleme pentru decontarea sumelor datorate furnizorilor, o majorare a tarifelor de transport și distribuție ar fi condus la o sumă și mai mare pe care statul ar fi trebuit să o ramburseze. Și aceasta pentru că prețul final din factură trebuie să rămână tot maxim 1,3 lei/kWh.
Cum noile tarife sunt mai mici decât inflația, practic, acestea scad! Măcar cu diferența între inflație și noile majorări, adică cu aproximativ 1,3%, în medie, pentru distribuitori, și cu 3,1% pentru Transelectrica!
Dacă, pentru buget, nu e rău (cel puțin în prima etapă), pentru noi toți nu e deloc bine! Distribuitorii ar trebui să investească în extinderea rețelelor, în racordarea de noi case, blocuri, firme, în montarea de contoare inteligente (ca să nu mai fie nevoie să plătească pentru citirea contoarelor sau noi să transmitem indexul lunar), în preluarea de prosumatori, în întărirea rețelelor pentru încărcarea mașinilor electrice, dar, în special, pentru ca numărul și durata penelor de curent să scadă! Cum distribuitorii au, practic, mai puțini bani la dispoziție, niciuna dintre aceste investiții nu se va realiza la parametrii necesari sau doriți!
Și, în viitor, toată lumea va suferi! O pană de curent conduce la întreruperea alimentării nu numai pentru populație, ci și pentru companii. Iar, pe durata întreruperii, firma nu mai produce. Așa că va avea mai puțină marfă de vândut, mai puțini bani de încasat și, în consecință, mai puțini bani de dat sub formă de impozite la bugetul de stat. Astfel că, în final, și bugetul de stat va avea de suferit!
Și toate acestea pentru că autoritățile ”se zgârcesc” să dea ceva mai mulți bani pentru palfonarea/compensarea facturilor!
