Noile măsuri de stimulare a eficienţei energetice în zona rezidenţială ar putea fi implementate în perioada imediat următoare, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ (foto).
Acesta a precizat că ANRE are în strategia sa elemente de promovare a eficienţei energetuce, în special în zona cogenerării. “Dorim să implementăm şi noi măsuri de stimulare a eficienţei în zona rezidenţială. Foarte multe locuinţe în România nu sunt izolate sau folosesc consumatori de energie cu randamente foarte scăzute. Printr-o colaborare între furnizor şi consumator şi prin programe sprijinite de ANRE, cred că am putea să începem implementarea acestor măsuri în etapa imediat următoare, mai ales că, de anul viitor, intrăm într-o nouă perioadă de reglementare a operatorilor de transport, distribuţie sau de furnizare”, a afirmat Havrileţ, cu ocazia unei dezbateri prilejuite de lansarea “Comunicării privind piaţa internă a energiei” a Comisiei Europene (CE).
La sfârşitul lunii octombrie, preşedintele ANRE declara că în categoria consumatorilor vulnerabili ar putea intra consumatorii de energie electrică şi gaze naturale care au un salariu minim pe economie, iar pentru aceştia ar putea fi demarate, până în iarna anului 2013, programe de înlocuire a aparatelor învechite, neperformante, un proiect similar programului “Rabla”.
”Există proceduri pe care ANRE va încerca să le pună în practică împreună cu distribuitorii de gaze şi de energie electrică, de a forma nişte punţi comune între consumator şi furnizor, pentru înlocuirea aparatelor vechi, neperformante, fără randamente. Există proceduri prin care o parte a investiţiilor să se împartă între furnizor şi consumator, în domeniul energiei regenerabile”, a precizat el.
Havrileţ a adăugat că programele ar putea începe din iarna anului 2013, iar ANRE ar trebui să realizeze, până atunci, metodologia de aplicare.
Reprezentanţa Comisiei Europene a organizat dezbaterea prilejuită de lansarea “Comunicării privind piaţa internă a energiei”. Pe 15 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind piaţa internă a energiei, document care trece în revistă progresele înregistrate în sensul finalizării pieţei interne a energiei până în 2014, identifică principalele provocări viitoare şi propune acţiuni pentru îmbunătăţirea aplicării concrete a celui de-al treilea pachet de decizii în domeniul energiei.
Probleme la implementare
România va avea o mare problemă în a implementa calendarele de reglementare, în cazul în care va trebui să alinieze preţul la energie la cele existente în Uniunea Europeană, având în vedere că va trebui reconsiderat un număr foarte mare de consumatori vulnerabili, a mai spus Havrileţ. “Există o foarte mare discrepanţă între venitul mediu pe familie între România şi ţările membre. Ţările UE au un venit mediu pe familie mult mai mare. Dacă este să aliniem preţurile interne la cele din UE, vom avea o foarte mare problemă în a aplica calendarele de reglementare, având în vedere că ar trebui să reconsiderăm un număr foarte mare de consumatori vulnerabili, dacă este să ne apropiem de preţurile din UE. Aţi văzut că şi în UE sunt foarte multe divergenţe în această privinţă”, a spus preşedintele ANRE.
El a atras atenţia că, în diferitele analizele comparative pe ţări, nu se ţine cont de unele elemente specifice. De exemplu, specificul consumatorului de energie din Anglia este total diferit de cel al consumatorului din România, pe fondul unor condiţii de climă, cum ar fi de frig extrem sau de căldură extremă, acestea nefiind aceleaşi în cele două ţări.
“Dacă stăm să analizăm principiul de alegere al consumatorului vulnerabil, dacă e să luăm ca referinţă faptul ca factura energetică să nu depăşească 10% din venitul total pe familie, aş considera că ne putem încadra şi noi, dacă ne-am gândi că un salariu mediu este de 300 de euro în România. Pentru o familie cu două persoane angajate ar însemna 7.000 – 8.000 de euro pe an, adică 700 – 800 de euro pentru o factură energetică, ceea ce înseamnă că, în cazul unor apartamente în condominiu, acestea s-ar încadra în aceste elemente. Mă refer la venitul mediu pe familie, pentru că este o foarte marte discrepanţă în analiza referitoare la acest element. Ţările UE au un venit mediu pe familie mult mai mare », a explicat Havrileţ.
Impact semnificativ al pieţei interne de energie
Crearea unei pieţe interne a energiei ar putea conduce la o creştere cu 0,8% a Produsului Intern Brut la nivel european, a declarat, la rândul său, Tudor Constantinescu, consilier principal la Directoratul General Energie.
“Crearea unei pieţe interne ajută la crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea economică şi, cel puţin după modelările noastre, PIB-ul la nivel european ar putea creşte cu 0,8% în urma realizării unei pieţe interne, ceea ce reprezintă un impact semnificativ”, a afirmat Constantinescu.
Potrivit acestuia, România are un mix energetic destul de echilibrat, în care gazul reprezintă cam 30%, şi o pondere din ce în ce mai mare a resurselor regenerabile, care sunt în prezent de 33% din total producţie energie. În acest context, a subliniat el, este clar că o serie întreagă de mecanisme, care sunt discutate la nivel european, pentru a putea echilibra sistemele pieţei energetice în contextul creşterii ponderii resurselor intermitente de energie, ne vor afecta şi pe noi, fiind nevoie de punerea în practică a unor mecanisme de piaţă şi a unor sisteme de infrastructură, de stocaj, care să ne asigure posibilitatea acestei transformări la nivel internaţional.
“Piaţa internă şi piaţa internă în energie ne ajută să răspundem la principalele provocări pe care Europa le are în prezent. Crearea unei pieţe interne de energie nu este un obiectiv în sine, este un fel de precondiţie pentru a ajuta transformarea sectorului energetic într-un sector cu amprentă de carbon mai scăzută şi, în acelaşi timp, mult mai competitiv. Această combinaţie între competitivitate şi decarbonizare este fezabilă, dacă se ţine cont de oportunităţile existente în sistem”, a afirmat expertul.
În ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de energie, de electricitate sau de gaz, s-ar putea economisi circa 13 miliarde de euro pe an la nivel comunitar, dacă s-ar merge spre cei cu costurile cele mai mici.
“Aici este şi o lipsă de informare, care face să nu putem realiza pe deplin beneficiile pe care o piaţă internă funcţională le aduce şi direct consumatorilor, prin creşterea concurenţei pe partea de furnizare a energiei”, a adăugat acesta.
Tudor Constantinescu a mai spus că vor exista o serie de provocări, legate în principal de implementare, grad de satisfacere a consumatorilor şi realizarea investiţiilor necesare în sistem, care sunt estimate la 1.000 de miliarde de euro până în anul 2020.
În ceea ce priveşte beneficiile, acestea se reflectă îndeosebi în competitivitatea preţurilor, siguranţa alimentării, impactul la nivel global, în condiţiile în care în 2/3 din statele membre există posibilitatea alegerii între trei sau mai mulţi furnizori, iar 14 companii din diverse ţări sunt active în alte state.
Pe de altă parte, Tudor Constantinescu este de părere că preţurile reglementate nu sunt benefice pentru sistem, investitori şi consumatori, iar eliminarea lor ar atrage şi alţi investitori.
Măsuri impuse de la Bruxelles
Ca să atingă ţintele pentru combaterea schimbărilor climatice, Uniunea Europeană a promovat Directiva 2012/27 privind eficienţa energetică.
Oficialii de la Bruxelles au plecat de la premisa că 40% din consumul final de energie al Uniunii este reprezentat de clădiri, acestea fiind primele vizate pentru măsuri de eficientizare din punct de vedere energetic. „Fiecare stat membru stabileşte o schemă de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică”, se arată în directivă. Potrivit documentului, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, distribuitorii şi furnizorii de energie vor avea ca obiectiv obţinerea unei economii de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.
Tudor Constantinescu a precizat că maxim 10% pot fi măsuri directe aplicate de către furnizori şi distribuitori. „În Marea Britanie, aceştia au împărţit foarte multe becuri economice consumatorilor, fără să se înregistreze rezultate notabile, pentru că şi acum au astfel de becuri prin sertare”, a spus Constantinescu.
