În ultimele săptămâni au fost emise sau lansate în dezbatere publică mai multe acte normative, menite să reglementeze sectorul energetic. Niciunul nu a fost fără urmări! Toate au născut şi continuă să nască controverse în piaţă!
Aproximativ în acelaşi timp, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Ministerul Economiei au publicat documente referitoare la schema de sprijin pentru producerea de energie din surse regenerabile. Reamintim, România subvenţionează acest tip de energie prin certificate verzi (între 0,5 şi 6 certificate/MWh, în funcţie de tipul de tehnologie utilizat), care se pot tranzacţiona la preţuri între 27 şi 55 euro.
Conform legislaţiei în vigoare, ANRE a publicat raportul de monitorizare a pieţei pentru anul trecut, concluzia fiind aceea că există suptacompensare pentru investiţiile în anumite tehnologii. Propunerea ANRE este ca numărul certificatelor verzi să scadă
Conform legii, propunerea ANRE trebuie aprobată printr-o Hotărâre de Guvern (HG) şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2014. ANRE propune ca numărul de certificate vezi pentru instalaţiile eoliene noi să scadă de la 2 CV/MWh la 1,5, pentru instalaţiile eoliene reutilizate – de la 2 CV/MWh la 1,3, pentru MHC-uri noi – de la 3 certificate la 2,3, iar pentru centralele fotovoltaice – de la 6 la 3 certificate verzi.
Pe de altă parte, aproape în acelaşi timp, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG), care modifică actuala legislaţie privind promovarea energiilor verzi. Noul proiect de act normativ propune amânarea temporară, începând cu 1 iulie 2013, a acordării unui număr de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de până în 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi). Recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.
Documentul propune, de asemenea, exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii 220/2008 pentru 50% din cantitatea de energie electrică furnizată marilor consumatori de energie electrică, cu un consum anual mai mare de 150.000 MWh. În plus, proiectul de OUG propune limitarea racordării la reţea a producătorilor de energie regenerabilă la capacitatea prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei Regenerabile (PNAER). În 2013, capacitatea maximă este de 3.315 MW, cifră foaret uşor de depăşit, având în vedere că, la începutul anului, deja erau instalaţi 2.500 MW, iar investiţiile în derulare depăşesc 1.000 MW.
„Guvernul vine cu această propunere pentru a calma piaţa, pentru a face suportabilă factura la electricitate pentru consumatorii casnici, dar şi industriali“, a declarat Emil calotă, vicepreşedinte ANRE.
Astfel, este vorba de două acte normative: raportul de monitorizare al ANRE, care prevede scăderea numărului de certificate începând cu 1 ianuraie 2014, şi proiectul de OUG, care prevede amânarea la plată. Astfel, cei care vor funcţiona sau vor fi în probe la 31 decembrie 2013 vor beneficia de schema întreagă (de exemplu, vor primi, timp de 15 ani, 6 certificate verzi pentru fiecare megawatt oră produs şi livrat în sistemul energetic de către centralele fotovoltaice), în timp ce producătorii ce vor intra în probe şi vor începe să funcţioneze vor primi certificate după noua schemă (3 certificate pentru fotovoltaice).
În prezent, ANRE analizează impactul în piaţă al amânării la plată a unui număr de certificate verzi. În urma analizelor şi a dezbaterilor publice se va stabili exact numărul de certificate amânate, precum şi perioada după care vor putea fi vândute.
Temeri “regenerabile”
Producătorii, în schimb, se tem că, după amânare vine „anulare“. Practic, aşa cum acum se pune problema modificării legii, se tem că, peste 3 ani, atunci când vor putea să vândă certificatele amânate, legea se va modifica din nou, iar certificatele vor fi, pur şi simplu, anulate!
De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) îşi manifestă îngrijorarea faţă de noua legislaţie. Orice schimbare menită să afecteze decizii de business luate în deplină încredere în mediul instituţional va avea un impact negativ asupra viitorului climat investiţional din România, avetizează Ricardo Puliti, Managing Director în cadrul diviziei pentru Energie şi Resurse Naturale a BERD, într-o scrisoare remisă ministrului Energiei, Constantin Niţă, la mijlocul lunii martie, conform Energy on line.
BERD este una dintre instituţiile bancare care finanţează masiv sectorul energiei regenerabile. Banca şi-a manfestat în scrisoare două îngrijorări. Prima este legată de stabilitatea şi predictibilitatea legislative, fără de care nicio investiţie, indiferent de domeniul în care este făcută, nu poate funcţiona.
Dacă, pe baza rezultatelor monitorizării anuale realizate de ANRE, ministerul ajunge la concluzia că există o situaţie de supracompensare şi trebuie făcute anumite schimbări în schema actuală de sprijin, respectivele modificări nu trebuiem în niciun caz, să fie aplicate retroactiv, pentru a nu afecta, pe de o parte, proiectele operaţionale deja şi nici pe cele care au încheiat deja contracte de finanţare pe baza actualei scheme de sprijin şi care se află acum în diverse stadii de construcţie, se mai arată în scrisoarea BERD.
A doua îngrijorare este legată de transparenţa procesului de consultare pe acest subiect. În acest sens, recomandarea BERD este ca, înainte de a opera orice eventuală modificare în actuala schemă de sprijin, Guvernul român trebuie să se asigure că are loc un proces de consultare nediscriminatoriu, care va implica toate părţile interesate în dezvoltarea sectorului de energie din surse regenerabile.
“Suntem încântaţi că Ministerul Economiei a iniţiat deja un astfel de proces consultativ, care implică toate părţile cointeresate într-un dialog constructiv şi documentat pe marginea posibilelor schimbări legislative. Credem că, în acest moment, Ministerul ar trebui să înlesnească o analiză a schemei din partea ANRE şi să fie pregătit să ia în considerare toate poziţiile părţilor interesate înainte de a trage vreo concluzie”, se mai spune în scrisoarea BERD.
În finalul documentului, instituţia europeană îi transmite ministrului Niţă că doreşte să participe la consultările pe care ministerul său le va avea cu sectorul energetic pe acest subiect, atât de important, pe care îl monitorizează îndeaproape.
“Cu siguranţa” în instanţă
Un alt act normativ care “naşte pasiuni” este cel legat de complexurile energetice (CE) Oltenia şi Hunedoara. Piaţa energetică se teme că, sub “umbrela” siguranţei în alimentarea cu energie se ascunde, de fapt, subvenţionarea termocentralelor pe cărbune şi a exploatărilor miniere.
Sindicatul Hidrosind al angajaţilor din Hidroelectrica anunţă, într-un comunicat de presă, că va ataca, în instanţă, cu nulitate, în cursul acestei săptămâni, HG 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, întrucât acest act încalcă legislaţia românească şi europeană.
“HG 138/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 196/2013, privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, încalcă legislaţia românească şi europeană şi va fi atacată cu nulitate de către Hidrosind în cursul acestei săptămâni. De asemenea, vom sesiza Comisia Europeana, misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional-Banca Mondială-Comisia Europeană, dar şi Consiliul Concurenţei din România, cu privire la săvârşirea acestui abuz”, se arată în comunicat.
Potrivit Hidrosind, prin acordarea ajutorului de stat Guvernul României nu face altceva decât să continue, în altă formă, subvenţionarea unor producători în dauna altora. “Până nu demult, Hidroelectrica a fost obligată să cumpere energie scumpă de la producătorii termo, prin contracte încheiate în urma unor hotărâri de Guvern dezavuate foarte recent de actualul Guvern, hotărâri cu contribuţie majoră la criza Hidroelectrica. Abia scăpată de povara acestor contracte, Hidroelectrica se vede din nou pusă în dificultate. În condiţiile unei supraoferte de energie şi a cererii tot mai scăzute, garantarea accesului în reţea şi dispecerizarea cu prioritate a energiei celei mai scumpe va scoate din piaţă energia mai ieftină. Consecinţa va fi una singură: deversarea energiei ieftine sau exportul acesteia în afara ţării, în condiţii neavantajoase”, se arată într-o Scrisoare deschisă transmisă premierului Victor Ponta, miniştrilor Varujan Vosganian şi Constantin Niţă şi preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
“Va exista un impact asupra consumatorului final. Prin introducerea cu prioritate în piaţă a unei cantităţi mari de energie cu cost de producţie ridicat, preţul plătit de consumatorul final va creşte semnificativ. Consecinţele vor fi puternic negative, atât asupra consumatorilor casnici, cât şi a celor industriali, oricum afectaţi de criza generală”, se mai arată în comunicat.
Hidrosind susţine, totodată, că impactul asupra liberalizării pieţei de energie va fi unul puternic negativ.
“În condiţiile în care producătorii termo nu sunt capabili să intre pe piaţa liberă prin contracte încheiate în mod transparent şi sunt “ajutaţi” să se menţină în această stare, calendarul de liberalizare a pieţei de energie convenit cu FMI nu va putea fi respectat”, se mai arată în comunicat.
În plus, în Scrisoarea deschisă, reprezentanţii Hidrosind susţin că “prin adoptarea acestei HG, însuşi scopul declarat la adoptarea acesteia, şi anume siguranţa sistemului energetic, este pus în pericol. Prin intervenţia directă a Guvernului în sprijinul unor producători de energie printre cei mai puţin eficienţi în momentul de faţă în România, se menţin artificial în funcţiune capacităţi neperformante şi sunt descurajate definitiv investiţiile pentru punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie noi, moderne, care să facă faţă cerinţelor pieţei de energie. Hidroelectrica, principalul furnizor de servicii de sistem, cea care asigură stabilitatea sistemului, se vede înca o dată pusă în dificultate chiar de către acţionarul său majoritar, statul român. Continuarea amenajării potenţialului hidroenergetic, dovedită ca fiind atât de necesară, este definitiv pusă sub semnul întrebării. Consecinţele vor fi dezastruoase atât asupra Hidroelectrica, cât şi asupra sistemului energetic naţional, fără să mai vorbim de întreaga economie, confruntată cu lipsa acută a locurilor de munca. În acelaşi timp, unităţile neperformante sunt demotivate în realizarea modernizărilor şi retehnologizărilor altfel obligatorii”.
Şi RWEA se plânge de legislaţie
La rândul său, Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) semnalează că Hotărârea luată de Guvern la data de 3 aprilie, privind acordarea accesului garantat la reţelele electrice naţionale pentru energia electrică produsă de centralele termoelectrice Mintia şi cele aparţinând CE Oltenia (Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova), reprezintă o încălcare gravă a Directivei europene 28/2009 privind promovarea energiei din surse regenerabile, iar Comisia Europeană poate declanşa procedura de infringement împotriva României, din această cauză.
Potrivit acestei Directive, “statele membre se asigură că, la dispecerizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice, operatorii de transport şi sistem acordă prioritate instalaţiilor de producere, care utilizează surse regenerabile de energie, în măsura în care funcţionarea sigură a reţelei naţionale de energie electrică permite acest lucru şi pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii.’
“Aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia naţională prin Legea 220/2008 cu modificările şi completările ulterioare. Comisia Europeană, care încurajează trecerea la un viitor cu mai puţine emisii de carbon, cu siguranţă se va sesiza şi poate declanşa procedura de infringement împotriva României. Mai mult, introducerea acestei prioritizări a livrării energiei termo în reţeaua naţională se face printr-o Hotărâre de Guvern fără o dezbatere publică prealabilă şi intervine asupra unei legislaţii deja în vigoare, schimbând din nou regulile în timpul jocului. Atât imaginea, cât şi credibilitatea României vor fi din nou afectate”, se arată într-un comunicat al RWEA.
Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, se declară surprins de acest act normativ, în condiţiile în care ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunţat că vrea să reducă preţul energiei.
“Ne surprinde această iniţiativă a Guvernului, mai ales fiindcă, din declaraţiile ministrului Niţă, reiese că doreşte să scadă preţul la energie, nu să-l crească. Energia eoliană a scăzut preţul energiei în piaţă cu până la 50% şi acum se vede clar că termocentralele produc cea mai scumpă energie, deşi au fost subvenţionate de stat timp îndelungat. Acest tip de politici industriale, care privesc spre trecut, încălcând totodată obligaţiile României derivate din Directivele europene, încalcă din nou principiile predictibilităţii legislative din ţara noastră”, a declarat Ionel David.
Acesta consideră că decizia favorizează producătorii de energie mai puţin rentabili în detrimentul celor mai profitabili, ştiut fiind faptul că termocentralele au costuri de producţie mult mai ridicate decât alţi producători.
“Prin această decizie se mai dă o lovitură puternică unei industrii bazate pe tehnologii moderne şi pe investiţii făcute integral de privaţi şi care contribuie direct nu doar la diversificarea surselor de energie pe care România le are la dispoziţie, ci şi la volumul investiţiilor străine directe în economie. Ca politică energetică naţională, sunt în continuare susţinute tehnologiile vechi de mai bine de patru decenii, care determină un preţ ridicat al energiei în factura de energie electrică plătită de consumatorul final”, a subliniat Ionel David.
