Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, arată o decizie luată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, în 17 octombrie. Dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.
“Aprobarea continuării negocierilor asupra documentelor investiţiei în aceleaşi condiţii din memorandumul de înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (“MoU”), până la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr- simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte”, potrivit documentului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat marți o vizită la centrala nucleară de la Cernavodă. Iohannis a spus că investiţiile în reactoarele 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă sunt de importanţă naţională, această chestiune fiind discutată în CSAT, şi a adăugat că speră ca negocierile în acest sens să fie încheiate anul viitor.
„Ştiţi foarte bine că avem în plan, noi toţi, dezvoltarea unităţilor 3 şi 4. În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a discutat această chestiune şi am stabilit că aceste investiţii în unităţile 3 şi 4 reprezintă investiţii strategice pentru România, sunt de importanţă naţională. Sper că vom avea un progres semnificativ. Autorităţile guvernamentale, împreună cu conducerea Companiei Naţionale, lucrează la aceste negocieri, pe care eu îmi imaginez că le-ar putea finaliza într-un termen rezonabil, poate la anul, şi, atunci, putem să intrăm într-o zonă efectivă de dezvoltare a investiţiei, care ar fi benefică pentru România”, a afirmat Klaus Iohannis.
Nuclearelectrica, care administrează centrala din Cernavodă, furnizează aproape 20% din energia electrică consumată în România. Șeful statului a precizat însă că ar fi bine să se ajungă la 30%, pentru ca România să se îndrepte astfel spre „ceva ce este mult mai important decât independenţa energetică, spre securitate energetică”.
„În momentul de faţă, cred că furnizaţi aproape 20% din energia electrică consumată în România. Cred că ar fi foarte bine să mergem până în zona poate de 30% şi atunci avem o ţintă destul de bine conturată, şi putem să mergem înspre ceva ce este mult mai important decât independenţa energetică, spre securitate energetică. (…) În afară de independenţa energetică, care, dacă se atinge, e ok, trebuie să avem securitate energetică. Populaţia trebuie să fie sigură şi industria trebuie să fie sigură că în România accesul la energie este garantat. Acest lucru se poate numai acceptând interconectarea. Fără interconectare cu celelalte ţări din zona noastră, în special din Uniunea Europeană, nu vom putea să ajungem să avem o securitate energetică. Acest termen a fost foarte des folosit în ultima perioadă şi în Consiliul European, ne preocupă, iar investiţiile în această zonă, după părerea noastră, îmbunătăţesc net securitatea energetică nu numai a României, ci a întregii regiuni”, a afirmat preşedintele.
El consideră că dezvoltarea unităţilor 3 și 4 de la Cernavodă nu va duce doar la producerea de mai multă electricitate, ci şi la închiderea unor unităţi poluante sau ineficiente.
„Dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 nu trebuie să ne-o imaginăm neapărat ca şi o dezvoltare care face să producem neapărat mai multă electricitate, dar ne pune în poziţia să închidem unităţi care poluează prea mult, sau sunt ineficiente, sau sunt uzate moral. Şi atunci, România se va transforma într-o ţară care produce energie destul de multă, curată şi accesibilă. Accesibilă este doar dacă dezvoltăm întreaga reţea de interconectori cu vecinii, altfel rămânem puţin izolaţi. Şi pentru dumneavoastră, în Cernavodă, cred că o oportunitate bună, vom vedea dacă vom ajunge acolo, este Moldova, care are probleme şi mai grave în această zonă. Şi cu siguranţă o bună oportunitate ar fi transportul de energie electrică spre Moldova, fiindcă problema întotdeauna se pune şi la modul acesta. Ok, producem, şi poate producem mai mult decât exportăm”, a spus Iohannis.
La rândul său, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat recent că proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă va fi inclus în Strategia Energetică a României 2016-2030. Documentul final al strategiei, principalul proiect al actualului ministru al Energiei, va fi pus în dezbatere publică în prima jumătate a lunii octombrie.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat în luna mai raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia proectului de construcţie a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă. Preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat atunci că acesta este o investiţie prioritară, care va duce la creşterea ponderii energiei nucleare în producţia totală de energie la cel puţin 30%.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.