MOL și Slovnaft au depus o plângere oficială la Direcția Generală de Concurență a Comisiei Europene, susținând că JANAF, compania care operează conducta croată de țiței, abuzează de poziția sa de monopol.
În data de 27 ianuarie 2026, livrările de țiței către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba au fost întrerupte. De atunci, conducta nu mai este operațională, ceea ce, pentru rafinăriile din țările Europei Centrale și de Est fără ieșire la mare, a crescut semnificativ dependența față de oleoductul Adria, ca singura rută viabilă de aprovizionare.
JANAF deține monopolul asupra aprovizionării rafinăriilor din Ungaria și Slovacia pe ruta maritimă, iar în pofida faptului că, în astfel de situații, livrarea de țiței rusesc transportat pe mare către aceste două țări este permisă și respectă pe deplin sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și SUA (inclusiv reglementările OFAC), JANAF a amânat acceptarea acesteia, invocând verificări suplimentare de natură legală, deși responsabilitatea și dreptul de a achiziționa țiței revin Grupului MOL.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, potrivit sancțiunilor impuse de Uniunea Europenă, Ungaria și Slovacia pot achiziționa țiței rusesc exceptat de la sancțiuni și pe cale maritimă, în situația în care conducta Drujba nu este operațională. Această interpretare a fost confirmată de autoritățile din Ungaria și Slovacia, iar prevederea este inclusă și în textul sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană.
De la oprirea conductei Drujba, Grupul MOL a solicitat în repetate rânduri companiei JANAF să confirme că va prelua transporturile maritime de țiței de origine rusă importate legal, în acord cu regimul de sancțiuni impus de UE și SUA. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat. Comportamentul JANAF este considerat drept un refuz de furnizare și de acces. În loc să acorde acces în condiții echitabile, transparente și nediscriminatorii, JANAF și-a folosit controlul asupra infrastructurii esențiale pentru a restricționa accesul. Acest lucru a amplificat incertitudinea deja ridicată privind aprovizionarea, pe fondul conflictelor militare în desfășurare.
Legislația europeană în domeniul concurenței prevede în mod clar că o companie care deține monopol asupra infrastructurii energetice se află într-o poziție dominantă. Controlul asupra unei astfel de infrastructuri îi permite operatorului să acționeze independent de consumatori și competitori, inclusiv prin majorarea permanentă a prețurilor peste nivelurile competitive sau prin refuzul accesului. În opinia MOL și Slovnaft, comportamentul JANAF se încadrează în această situație, compania abuzând de poziția sa dominantă.
În acest context, MOL solicită Comisiei Europene să pună capăt acestei încălcări printr-o procedură accelerată și să permită accesul MOL și Slovnaft la infrastructura critică. Intervenția Comisiei Europene ar pune capăt, de asemenea, refuzului nejustificat de acces la o infrastructură esențială, care afectează consumatorii și interesul public în mai multe țări din Europa Centrală, deoarece pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie într-o regiune deja vulnerabilă din Europa Centrală și de Est.
JANAF va purta răspunderea juridică și financiară pentru orice prejudicii financiare rezultate din întârzierea confirmării. MOL își rezervă dreptul de a solicita despăgubiri de la JANAF.
În scrisoarea transmisă Comisiei Europene, MOL și Slovnaft atrag din nou atenția asupra practicilor de tarifare considerate inechitabile ale JANAF. Compania croată percepe, din 2022, tarife de transport de trei până la patru ori mai mari decât nivelul corect al pieței și nu a manifestat disponibilitatea de a face corecții semnificative. În consecință, MOL și Slovnaft depun o nouă sesizare referitoare la practicile abuzive de tarifare și negociere ale JANAF.
Grupul MOL este o companie internaţională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, o forţă de lucru dinamică formată din 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. Grupul MOL controlează trei rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproape 2.400 de staţii de servicii în 10 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est. Activităţile de explorare şi producţie ale Grupului MOL sunt susţinute de o experienţă de peste 85 de ani în domeniul hidrocarburilor şi 30 de ani în injecţia de CO2. În prezent, activităţile de producţie se desfăşoară în 8 ţări, iar cele de explorare în 9 ţări. MOL se angajează să îşi transforme operaţiunile tradiţionale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon şi aspiră să devină neutru din punct de vedere al emisiilor nete de carbon până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală şi de Est.
