Participaţia deţinută de grupul energetic ungar MOL la proiectul Nabucco a scăzut până la 14,7% de la 16,7% anterior, informează cotidianul ungar Magyar Nemzet, transmite Dow Jones, preluat de Agerpres.
MOL, reprezentat în proiectul Nabucco de divizia sa de distribuţie a gazului natural FGSZ Zrt., a anunţat anterior că nu va mai finanţa Nabucco decât în cazul în care conceptul va fi revizuit, iar conducta va dispune de o sursă sigură de aprovizionare. Directorul general de la FGSZ, Janos Zsuga, a declarat că MOL nu a plătit contribuţia de trei milioane de euro care îi revenea la majorarea de capital din luna august şi, în consecinţă, participaţia sa a scăzut cu 2%, până la 14,7%, în timp ce participaţia celorlalţi acţionari a crescut la 17,1% fiecare. Zsuga a adăugat că participaţia MOL ar putea să continue să scadă la următoarea majorare de capital, situaţie în care partenerii Bulgarian Energy Holding, Transgaz, Botas, OMV şi RWE vor ajunge să deţină 17,6% din acţiunile Nabucco.
În opinia directorului FGSZ, soarta proiectului Nabucco va fi decisă în vara anului următor, când consorţiul condus de BP, care dezvoltă câmpul gazifer Shah Deniz 2 din Azerbaidjan, va decide care este conducta selectată pentru transportul gazelor naturale spre Europa.
Reamintim, nu este prima dată când MOL arată că nu prea mai are intenţia să participe la Nabucco.
În luna aprilie a acestui an, după ce RWE a anunţat că este posibil să se retragă din proiectul gazoductului Nabucco, a venit rândul MOL să anunţe acelaşi lucru, dar prin ”gura” premierului Viktor Orban. Cum şi demararea Nabucco a tot întârziat, pare că acest proiect are din ce în ce mai multe şanse să nu se mai realizeze!
Primul ministru al Ungariei, Viktor Orban, a afirmat, la acel moment, că proiectul Nabucco este în pericol. În acelaşi timp, el a susţinut ca gazoductul South Stream, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei, să treacă pe teritoriul Ungariei. ”Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect”, a afirmat Orban. De remarcat, statul ungar este cel mai mare acţionar în MOL, astfel că declaraţia premierului Ungariei anunţa, practic, ieşirea MOL din acţionariatul Nabucco. Iar recentele hotărâri nu fac decât să susţină această idee.
Susţinere internaţională
Proiectul Nabucco, susţinut atât de Uniunea Europeană (UE), cât şi de către Statele Unite, vizează aprovizionarea Europei cu gaze din zona caspică şi Orientul Mijlociu, ocolind Rusia. Valoarea totală a gazoductului este estimată, în prezent, la 7,9 miliarde de euro. Secţiunea din România ar putea costa între 1,2 şi 1,5 miliarde euro, a declarat, în luna noiembrie a anului trecut, directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek. Potrivit acestuia, consorţiul Nabucco Gas Pipeline International GmbH este aşteptat să ia o decizie finală de investiţie în cazul proiectului Nabucco la începutul lui 2013, urmând ca lucrările de construcţie să demareze la finele acelui an.
Azerbaidjan şi Turcia au semnat, recent, un acord interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap), prin care porţiunea din conducta Nabucco, ce ar fi urmat să tranziteze Turcia, se va numi Tanap şi nu va mai face parte din proiectul european. Tanap, cu o lungime de 2.000 de kilometri, va face legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjan şi graniţa Turciei cu Bulgaria şi presupune transportul gazelor naturale din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa. În urma acordului turco-azer, gazoductul Nabucco se micşorează cu 2000 km, cât este lungimea Tanap. De altfel, potrivit unui comunicat al consorţiului care dezvoltă proiectul, Nabucco Vest reprezintă un concept revizuit al proiectului Nabucco, care prevede construirea unui gazoduct cu o lungime de 1.300 km, ce va pleca de la graniţa Bulgariei cu Turcia către terminalul central-european de gaz de la Baumgarten (Austria)
Proiectul este dezvoltat de către consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). RWE este ultima companie venită în consorţiu, dar şi prima companie care a anunţat că se poate retrage din proiect. “Ceea ce contează pentru noi este ca gazul caspic să ajungă în Europa şi să ajungă în cantităţile de care avem nevoie şi acolo unde avem nevoie. Dacă gazoductul se numeşte Nabucco sau Turandot nu are prea mare importanţă pentru noi”, a declarat directorul general de la RWE, Jürgen Grossmann, într-un interviu acordat Wall Street Journal Deutschland la începutul anului, făcând referire la operele celor doi compozitori italieni Giuseppe Verdi (Nabucco) şi Giacomo Puccini (Turandot). “Dimpotrivă, suntem încântaţi de toate soluţiile care păstrează angajamentul nostru financiar la un nivel minim”, a adăugat Grossmann.
Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar în anul 2017 ar trebui să devină operaţional, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută, initial, pentru anul 2015.
Viktor Orban a mai afirmat că Rusia este ”tot mai activă” în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie.
”Pentru Ungaria, problema este foarte simplă: dorim un South Stream, care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei?”, s-a întrebat premierul maghiar. ”Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar”, a răspuns tot el. ”Dorim să menţinem legăturile cu ruşii”, a adăugat Orban. ”Obiectivul meu este ca, în trei ani, Ungaria să nu mai fie dependentă în acest domeniu”, a punctat Viktor Orban.
