Ministerul Energiei şi Nuclearelectrica reafirmă importanţa Cernavodă 2

În două communicate de presă separate, atât Ministerul Energiei, cât şi Nuclearelectrica reafirmă importanţa Unităţilor 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă. Recent, reprezentanţii Fondului Proprietatea (FP), acţionar minoritar la Nuclearelectrica contestau construcţia noilor grupuri energetice. “Proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 (n.r. – Cernavodă 2) este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung”, se arăta într-un comunicat al Fondului Proprietatea.

“România a investit deja peste 1 miliard de euro în infrastructura şi necesarul tehnologic dedicat Reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi fără ca acest proiect să fie pus în practică cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, în replică la un comunicat al Fondului Proprietatea pe acest subiect.

„Având în vedere apariţia în spaţiul public a unor speculaţii legate de proiectul construirii a două noi reactoare la CNE Cernavodă, Ministerul Energiei doreşte să facă unele precizări legate de necesitatea înnoirii parcului de producere a energiei electrice şi termice a sectorului energetic din România, în vederea îndeplinirii obiectivelor de securitate energetică şi protecţie a mediului, în linie cu angajamentele stabilite la nivel global în domeniul schimbărilor climatice. Considerăm că înlocuirea capacităţilor de producere a energiei învechite şi care ies din uz în jurul anului 2025 trebuie să reprezinte o prioritate absolută pentru strategia de securitate energetică a României, iar discuţiile de nivel tabloidal care se pot isca în jurul acestui subiect nu ajută cu nimic la informarea corectă şi profesionistă a publicului, ci doar afectează un proiect strategic naţional”, se arată în document.

Potrivit Ministerului Energiei, proiectul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă răspunde cerinţelor Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în tranziţia României către o economie fără emisii de carbon şi contribuie decisiv la securitatea energetică a României şi la menţinerea stabilităţii preţului electricităţii la un nivel suportabil pentru consumatori.

„România a exploatat în condiţii de maximă siguranţă şi de eficienţă tehnologică reactoarele nucleare existente, aspect confirmat de evaluările internaţionale de specialitate. România are încă, în acest moment, o bază tehnologică şi un capital uman pregătit la cele mai înalte standarde în domeniul nuclear, ceea ce ne conferă un avantaj competitiv cert. Tehnologia nucleară reprezintă o opţiune viabilă şi certă pentru a produce şi în viitorul apropiat energie curată, fără emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce va duce la protecţia mai eficientă a mediului înconjurător şi la reducerea pe termen lung a efectelor încălzirii globale. România a investit deja peste 1 miliard de euro în infrastructura şi necesarul tehnologic dedicat reactoarele 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi fără ca acest proiect să fie pus în practică, cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat”, se mai arată în comunicat.

Acesta precizează că proiectul nuclear are o contribuţie directă la asigurarea securităţii, dar şi a independenţei energetice a României, fapt recunoscut şi prin deciziile forurilor abilitate la nivel naţional.

„Ministerul Energiei sprijină Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) pentru ca aceasta să finalizeze acest proiect în condiţii optime de eficienţă economică şi să negocieze cele mai avantajoase condiţii comerciale cu partenerii săi implicaţi în acest proiect. Nivelul preţului la care energia electrică produsă de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă va intra în Sistemul Energetic Naţional la nivelul anilor 2025 – 2030 va fi stabilit în urma unor studii de specialitate, dezbătute public şi aprobate de autorităţile naţionale şi europene competente, ca parte a procesului de autorizare a proiectului în sine. În calitate de reprezentant al statului român în cadrul SNN, Ministerul Energiei urmăreşte creşterea valorii activului net al companiei, menţinerea disponibilităţii tehnice a grupurilor energetice pentru a asigura securitatea energetică a României. Nu urmărim şi nu vom urmări promovarea unor interese speculative fie pe piaţa de capital, fie în orice alt context”, mai arată instituţia.

Ministerul Energiei îţi exprimă încrederea că SNN are capacitatea de a-i convinge pe toţi acţionarii săi, în forurile de decizie statutare, asupra viabilităţii financiare a proiectelor de dezvoltare pe care le propune, în momentul când acţionarii vor fi chemaţi să decidă asupra acestora, în conformitate cu prevederile actelor constitutive ale societăţii.

„Securitatea energetică a României continuă să reprezinte obiectivul primordial al Ministerului Energiei. Respingem cu hotărâre orice încercare de influenţare neprincipială a procesului actual de negociere prin intermediul unor speculaţii nefondate şi care nu au legătură cu realitatea. Considerăm că importanţa acestui proiect pentru securitatea energetică naţională este majoră şi lansăm un apel la echilibru şi rugăm toate părţile interesate să manifeste prudenţă în tratarea unor informaţii neverificate pentru a nu influenţa negativ procesul în curs”, se mai arată în comunicat.

Beneficii de la Cernavodă 2

Dublarea capacităţii nucleare prin construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va suplini un gol energetic şi nu va fi o suplimentare cantitativă, se arată într-un comunicat de presă al Nuclearelectrica, transmis tot în replică la comunicatul Fondului Proprietatea pe acest subiect.

„Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va înlocui, la nivelul anilor 2025-2030, capacităţi actuale de producţie care vor ieşi din uz fie din considerente de natură tehnică, fie din considerente de politici energetice europene, aşa cum este menţionat în Strategia guvernamentală de continuare a proiectului lansată în anul 2014. Aşadar, dublarea capacităţii nucleare va suplini un gol energetic, nu va fi o suplimentare cantitativă. Strategia energetică europeană, asumată şi de România în calitate de stat membru, prevede ţinte clare de decarbonizare (o reducere a CO2 cu 40% până la nivelul anilor 2030), statele membre având dreptul de a-şi stabili un mix energetic echilibrat care să asigure nu doar ţinta de decarbonizare dar, simultan, cerinţele de sistem energetic”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, sursele regenerabile nu pot asigura singure aceste ţinte, fiind necesar un mix echilibrat în care energia nucleară, prin caracteristicile sale, devine o soluţie la fel de importantă.

„Un mix echilibrat care să asigure un sistem energetic robust, optim funcţional şi care să confere unui stat capacitatea de a juca un rol important în regiune, simultan cu asigurarea necesităţilor pentru proprii consumatori, nu se poate crea pe polarizarea resurselor cu rol major în noua paradigmă energetică: energie nucleară vs. energie regenerabilă. Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va aduce beneficii economico-financiare certe pentru SNN prin valorificarea activelor existente, aflate în conservare, care în prezent nu generează niciun fel de venit, venituri din operarea Unităţilor 3 şi 4 de către SNN, conform prevederilor Strategiei de continuare a proiectului, venituri din asigurarea fasciculelor de combustibil produse de FCN Piteşti, sucursala SNN, necesare operării celor două reactoare”, informează Nuclearelectrica.

SNN va primi dividende rezultate din participaţia minoritară în compania de tip producător independent de energie înfiinţată după expirarea duratei de viaţă (de aproximativ 2 ani) a companiei de proiect.

Compania precizează că vor fi create 16.000 de locuri de muncă pe perioada construcţiei şi 800 prin operare.

„Aşadar, în mod evident, SNN va beneficia din punct de vedere economico-financiar de realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 direct prin încheierea de contracte de operare şi furnizare de combustibil şi încasarea de dividende. Implicit, în această situaţie, acţionarii SNN vor beneficia la rândul lor de orice creştere economico-financiară a SNN. De asemenea, acţionarii SNN nu vor fi prejudiciaţi în niciun fel nici în prezent întrucât contribuţia efectivă a SNN la capitalul social al noii companii de proiect este în numerar doar în valoare de 2 milioane de euro, conform strategiei proiectului. Restul contribuţiei SNN la capitalul social va fi doar cu activele existente. EnergoNuclear va fi absorbită integral în noua companie de proiect, aşadar investiţia SNN în EnergoNuclear va fi recuperată, neexistând posibilitatea unei pierderi nici în acest caz”, menţionează sursa citată.

Divergenţe pe preţul – ţintă

Conform Nuclearelectrica, în ceea ce priveşte Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă nu este stabilit în prezent un nivel al strike price-ului, stabilirea acestuia depinzând de o serie de factori financiari complecşi disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înfiinţării companiei de proiect.

„Preţul de 82 Euro/MWh reprezintă preţul de piaţă estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050. De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel European şi de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creştere a preţului la energie. Coroborat, Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va fi pus în funcţiune în intervalul 2025-2030, aşadar, deşi realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluţia ulterioară a preţurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator”, se mai spune în comunicat.

Consilierul ministrului Energiei, Radu Dudău, coordonatorul noii Strategii energetice, a declarat, recent, la conferința „Industria energetică, de la Strategia națională la investițiile companiilor” organizată de News.ro, că, potivit calculelor ministerului, investiția în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și-ar recupera costurile, pe durata de viață a reactoarelor, la un preț-țintă (n.r. – strike price) de 82 euro/MWh, conform Profit.ro. Este vorba despre prețul minim de vânzare al energiei electrice care ar urma să îi fie garantat investitorului prin așa-numitul mecanism al contractului pentru diferență.

Prezentă la eveniment, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a declarat că depinde cu ce comparăm acest preț-țintă, prezentând ca exemplu proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, în care este implicată, de asemenea, compania chineză China General Nuclear Power (care ar urma să finanţeze şi Cernavodă 2) și unde prețul garantat pentru asigurarea rentabilității proiectului a fost stabilit la 92,50 lire sterline/MWh, ceea ce, la actualul curs euro/liră, ar însemna circa 103 euro/MWh. „Viabilitatea comercială a proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă depinde de strike price. Prețul de referință negociat în contractul pentru diferență, raportat la proiecțiile de preț ale pieței, va avea impact asupra prețului energiei la consumatorul final”, se arată în prezentarea susținută de consilierul Radu Dudău în cadrul conferinței. Atât Dudău, cât și Lulache, au arătat că prețul de 82 euro/MWh rezultat din calcule nu reprezintă varianta finală a prețului garantat pentru investitorul chinez și că se poartă negocieri cu China General Nuclear Power pentru ca acesta să fie cât mai avantajos pentru consumatori.

Există diferenţe şi în ceea ce priveşte valoarea proiectului Cernavodă 2. China General Nuclear Power (CGN), gigantul controlat de statul chinez care a fost selectat ca partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimează valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro și afirmă că se așteaptă ca acesta să stimuleze exporturile chinezești de echipament energetic nuclear în statele membre ale UE și NATO. Până acum, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.

În noiembrie anul trecut, la ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere dintre Nuclearelectrica și CGN privind proiectul Cernavodă 2, directorul general al companiei românești, Daniela Lulache, declara că studiul de fezabilitate din 2012 va fi actualizat, iar dintr-un nou studiu ar putea putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică de 6,5 miliarde euro.

Fondul Proprietatea cotestă proiectul

Reamintim, un comunicat al Fondului Proprietatea arăta că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung.

„Având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat. Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil”, precizează sursa citată.

Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea arată că se creează un precedent periculos prin decizia din 17 octombrie a Ministerul Energiei de a vota împotriva propunerii FP cu privire la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul privind construcţia celor două reactoare.

„Suntem foarte surprinşi şi dezamăgiţi de votul Ministerului Energiei, având în vedere că acesta creează un precedent periculos şi desconsideră în totalitate principiul transparenţei în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat şi susţinut atât de Guvern, cât şi de Ministerul Energiei în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment”, afirmă Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Acesta a amintit că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori iar Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate.