“În funcție de ceea ce vor spune consultanții, metoda de privatizare a companiei Hidroelectrica s-ar putea modifica“, a anunțat ministrul Economiei, Virgil Popescu, în cadrul ZF Summit. Dacă, în prezent, se vorbește despre o majorare de capital de 10%, este posibil să asistăm la o listare combinată. Astfel, pentru a acoperi o parte dintre găurile din buget, statul ar putea să vândă direct o parte dintre acțiunile pe care le deține, iar majorarea de capital să reprezinte alte câteva procente. În prezent, statul român, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, celelalte 20 de procente fiind deținute de Fondul Proprietatea. Pe de altă parte, listarea companiei ar putea să fie compromisă din cauza unor acte normative (precum ordinele ANRE prin care compania trebuie să vândă Furnizorilor de Ultimă Instanță energie la prețuri mai mici de jumătate față de cele practicate în prezent, majorarea prețului apei pe care Hidroelectrica trebuie să o plătească ANAR).
De câțiva ani de zile se tot vorbește despre privatizarea Hidroelectrica, “perla coroanei“ companiilor deținute majoritar de stat și încă nelistate. Potrivit programului, în septembrie ar urma să aibă loc o majorare cu 10% a capitalului companiei. Ministrul Virgil Popescu a anunțat că atât procentul, cât și metoda de privatizare s-ar putea modifica.
„Susţinem listarea Hidroelectrica la bursă, este în programul de guvernare, avem inclusiv o scrisoare de intenţie din partea Băncii Europene de Dezvoltare (n.r. – BERD), care doreşte să fie parte la această procedură, chiar să participe la o prelistare, cu un procent de să zicem 5% sau 10%, prelistare care ar ridica valoarea companiei. Analizăm acest lucru, vom discuta şi în Guvern acest lucru. Eu cred că Hidroelectrica este o bijuterie a energeticii româneşti, este o companie verde, faptul că este o companie verde este asset-ul cel mai important al acestei companii”, a declarat Virgil Popescu, la ZF Power Summit.
Ministrul a subliniat că Guvernul doreşte ca statul să păstreze pachetul majoritar al Hidroelectrica.
„Alăturarea BERD de Hidroelectrica cred că va fi un câştig. Se menţine hotărârea anterioară de majorare a capitalului, parcă 20% era maxim în hotărârea aceea. Oricum, inclusiv în noul program de guvernare am scris negru pe alb că se doreşte ca statul să-şi păstreze pachetul majoritar al Hidroelectrica. (…) Termenul (pentru listarea Hidroelectrica, n.r.) nu a fost modificat, singurul lucru care a apărut suplimentar este dorinţa BERD de a participa la prelistare, o dorinţă care mi se pare benefică”, a apreciat Virgil Popescu.
“Contre“ la privatizare
Pe de altă parte, surse din sector ne-au declarat că listarea Hidroelectrica ar putea să fie compromisă din cauza unor acte normative.
Pe de o parte, profiturile companiei, atât de anul trecut, cât și de anul acesta, vor fi afectate de OUG 114/2018 și ordinele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). Potrivit acestor acte normative, Hidroelectrica este obligată de ANRE să vândă energia electrică pentru anul 2020 către Furnizorii de Ultimă Instanță la prețul de 102,5 lei/MWh, chiar mai mic decât la care a avut această obligație pentru anul 2019, de 112 lei/MWh. În plus, compania va fi nevoită să livreze în prima jumătate a acestui an circa 1,84 TWh de energie electrică și, cel mai probabil, alți 1,31 TWh în a doua jumătate a anului, ceea ce înseamnă un total de 3,1 TWh de energie electrică pe care trebuie să o vândă la preț mic, în acest ultim an în care mai funcționează piața reglementată. În 2019, Hidroelectrica a livrat pe piața reglementată 1,63 TWh.
Prețul mediu de vânzare al energiei a fost anul trecut de circa 240 lei/MWh, iar anul acesta este de aproximativ 250 lei/MWh. Ceea ce înseamnă că profiturile companiei sunt afectate atât pentru anul 2019, cât și pentru 2020.
Pe lângă aceasta, Ministerul Mediului avea în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care dorea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). Astfel de plăți pentru apa uzinată sunt plătite de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara etc. De remarcat, în anul 2010, contribuțiile pentru hidrocentrale au crescut de peste 4 ori, de la 0,26, la 1,1 lei/mia de metri cubi de apă. Ministerul Mediului vrea să le majoreze la 1,35 lei/1.000 mc contribuția pentru Hidroelectrica. Pentru termocentrale și pentru centrala nucleară de la Cernavodă se are în vedere majorarea contribuției de la 24 la 29,52 lei/1.000 mc. În plus, în următorii 5 ani, prețul crește cu câte 6% anual.
Dacă, în prezent, apa reprezintă circa 20% din costurile de producere a electricității la Hidroelectrica, prin aceste majorări succesive ar ajunge la 30% din costuri. Altminteris spus, profiturile companiei ar putea să scadă, în consecință, în următorii ani. Cum investitorii sunt interesați, în primul rând, de profiturile pe care le pot obține, astfel de acte normative ar putea reduce apetitul investițional și ar putea scădea prețul la care se poate vinde o acțiune Hidroelectrica.
Ceea ce ar avea impact dublu: pe de o parte, dacă va dori să vândă direct, statul ar încasa mai puțini bani și și-ar acoperi găuri mai mici la buget. Pe de altă parte, dacă s-ar face majorare de capital (iar banii ar intra în conturile companiei), Hidroelectrica va putea să facă mai puține investiții în construirea de noi hidrocentrale, de retehnologizare a celor vechi sau de preluare a unor active (reamintim, Hidroelectrica și-a manifestat interesul de a prelua activele CEZ din România).