Acasă EconomieBanci & Asigurari Mediul de afaceri: măsurile fiscale propuse de Guvern sunt o bombă cu ceas pentru economia României

Mediul de afaceri: măsurile fiscale propuse de Guvern sunt o bombă cu ceas pentru economia României

de M G

Majoritatea oamenilor de afaceri din România au acuzat că măsurile fiscale anunţate de ministrul Eugen Teodorovici şi pe care Guvernul urmează să le adopte în şedinţa de joi vor avea un impact devastator asupra economiei româneşti. Modificările vor afecta siguranţa energetică şi în consecinţă, securitatea naţională, vor falimenta companii din sectorul energetic, va lăsa pe drumuri angajaţi ai acestor companii, va conduce la creşteri de preţuri, pe care le vor suporta consumatorii, casnici şi industriali, şi, în final, va conduce la diminuarea veniturilor la bugetul consolidat al statului. În plus, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale.

Reprezentanţii Fondului Proprietatea (FP), într-un comunicat de presă, îşi exprimă îngrijorarea majoră cu privire la proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi consideră că aceste măsuri reprezintă o bombă cu ceas pentru economia României. Fondul Proprietatea solicită Guvernului să ia în considerare consecinţele dezastruoase ale acestor măsuri şi să retragă întregul pachet de măsuri. De asemenea, recomandă ca orice propuneri viitoare să fie făcute după consultări adecvate şi transparente cu întregul mediu de afaceri şi partenerii sociali.

FP semnalează că o consecinţă severă a acestei măsuri este aceea că Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus, iar sustenabilitatea pensiilor viitoare devine incertă. „Această măsură specifică va avea un impact foarte grav asupra pieţei de capital locale, a cărei creştere a fost constant susţinută de către fondurile private de pensii în ultimii ani. Dacă va fi adoptată, măsura va întârzia pe o perioadă nedefinită promovarea României la statutul de piaţă emergentă”, susţin reprezentanţii FP.

În ceea ce priveşte plafonarea preţului la gaze la 68 lei/MWh, aceasta încalcă „în mod flagrant” legislaţia naţională în vigoare, cât şi obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene de a respecta principiile pieţei libere şi de a liberaliza piaţa gazelor naturale. „Independenţa energetică a României va fi pusă în pericol, iar ţara s-ar putea afla în situaţia de a se baza pe surse externe de gaze naturale, la preţuri mai mari, asupra cărora Guvernul nu va avea niciun control”, precizează reprezentanţii Fondului.

De asemenea, taxa de 3% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic va conduce la insolvenţa multor astfel de companii şi concedieri în masă, iar siguranţa întregului sistem energetic din România va fi grav periclitată.

„Dacă vor fi adoptate, măsurile propuse vor avea implicaţii negative semnificative cu efect de domino asupra întregii economii, vor pune în pericol creşterea economică a ţării şi vor izola România de mediul de afaceri internaţional. În plus, multe dintre aceste măsuri vor fi suportate, de fapt, de consumatorii finali, prin creşterea preţurilor la energie şi a costurilor de creditare. Predictibilitatea şi transparenţa procesului legislativ, precum şi analizarea atentă a impactului financiar şi economic, sunt vitale în cazul unor măsuri cu efecte atât de ample. Stăm, practic, pe o bombă cu ceas şi solicităm Guvernului să o dezamorseze de urgenţă prin retragerea proiectului de OUG”, a declarat, în comunicat, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, comentând pe marginea proiectului de OUG.

Acesta a adăugat că, dacă ne uităm la scăderile masive de pe Bursa de Valori Bucureşti, la scurt timp după publicarea proiectului de OUG, apare întrebarea dacă nu cumva Guvernul va pierde mai mult din valoarea de piaţă a propriilor companii listate în comparaţie cu veniturile din impozite pe care ar urma să le obţină. „Mai mult, statul va primi dividende mai mici de la aceste companii, ceea ce indică o dată în plus că aceste măsuri propuse sunt o sabie cu două tăişuri”, a mai afirmat Meyer.

Atac la siguranţa energetică şi la securitatea naţională

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind noile măsuri fiscale este un atac la securitatea energetică a României şi ar trebui analizat urgent şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a susţinut Silvia Vlăsceanu, task force lider Energie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.

„Faptul că prin această Ordonanţă de Urgenţă se modifică 43 de acte normative, legi adoptate de Parlament, printre care unele ce au impact direct şi vizează sectorul energetic – Legea energiei, ordonanţa prin care s-a introdus în 2014, temporar, impozitul pe monopolul natural nu fac în acest moment decât să afecteze nu doar sectorul energetic, ci vorbim despre siguranţa energetică şi, implicit, securitatea naţională. De aceea, cred că acest proiect de act normativ, Ordonanţă de Urgenţă, ar trebui analizat urgent şi în CSAT, pentru că vizează securitatea şi siguranţa naţională şi voi motiva acest lucru”, a spus ea, potrivit Agerpres.

„Am început un proces de liberalizare a pieţei de energie electrică şi gaze naturale pe care şi l-a asumat Guvernul în anii trecuţi, care şi-a urmat un parcurs. Pentru piaţa de energie electrică a fost finalizat la 31 decembrie 2017, pentru gaze naturale este în desfăşurare. Ne întoarcem, practic, în urmă cu câţiva ani. Ce va însemna? Vom asista – şi nu spun vorbe mari – vom asista la falimentul unor operatori din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, furnizori în principal, care nu vor putea suporta impactul acestei Ordonanţe de Urgenţă, iar efectul, până la urmă, se va reflecta şi va fi suportat de către consumator. Pe de o parte. Pe de altă parte, şi impozitul pe monopolul natural – monopol natural care, de fapt, protejează consumatorul pentru a nu exista reţele paralele şi a plăti o infrastructură suplimentară -, deci consumatorul va suporta în continuare acest impozit pe monopolul natural, lucru pe care îl face de câţiva ani şi, deci, va suporta o creştere în continuare şi un efect mărit al acestei măsuri luate în pripă”, a avertizat specialistul.

Silvia Vlăsceanu a subliniat că limitarea preţului unor produse contravine unor prevederi existente şi legislaţiei europene. „După zvonurile de săptămâna trecută privind taxa pe companiile serioase, cum s-a spus la un moment dat, de 5%, nu este 5%. Este, totuşi, o taxă pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic (n.r. – 3%). Repet: impactul asupra clientului – că vorbim de populaţie sau consumatori industriali – va fi unul negativ. Mai mult, limitarea preţului unor produse contravine unor prevederi existente şi legislaţiei europene. Distrugem concurenţa şi limităm preţul pe o durată mai mare de 6 luni cum prevede legislaţia în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat şi, în plus, avem şi un proces, deocamdată suspendat, după cum ştiţi, la Curtea Europeană – este doar suspendat – privind liberalizarea pieţei de gaze. Sunt multe aspecte pe care nu că nu le-am putut estima, dar de azi-noapte până astăzi suntem încă bulversaţi şi încă nu am putut face o evaluare a tuturor efectelor acestor măsuri, zicem noi luate în pripă, pentru că nu a existat niciun fel de consultare, nici cu ministerul de resort, nici cu autoritatea de reglementare, dar impactul asupra consumatorului va fi contrar celor declarate în nota de fundamentare. Repet, este un atac la securitatea energetică a României”, a conchis aceasta.

Simpla publicare a proiectului OUG a scumpit electricitatea cu 14%

Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) anunţă că doar simpla apariţie a noii OUG a dus la o creştere a preţului energiei electrice cu 14%, România devenind cea mai scumpă piaţă din Uniunea Europeană. De asemenea, valoarea acţiunilor principalelor companii energetice listate la bursă a scăzut dramatic.

Potrivit unui comunicat al AFEER, creşterea de 30 de ori, de la 0,1% (deja cea mai mare din Uniunea Europeană) la 3% a contribuţiei băneşti pe care companiile din sectorul energiei electrice şi termice o plătesc ANRE este peste limita de suportabilitate a furnizorilor, care au profiturile de maxim 2,5%. “Nu în ultimul rând dorim să invederăm faptul că toate taxele, contribuţiile şi impozitele pe care participanţii la piaţa de energie electrică le plătesc se vor regăsi întotdeauna în preţul la consumator final. În formula propusă în proiectul de OUG consumatorul va urma să suporte o creştere a costului cu factura de energie electrică de cel puţin 5% doar din cauza creşterii acestei contribuţii (prin aplicarea în cascadă a acesteia pe lanţul producere/ transport /distribuţie/furnizare)”, se arată în comunicatul AFEER.

“Ne aşteptăm ca această creştere, împreună cu îngreunarea condiţiilor de finanţare să ducă la dispariţia unor furizori, pierderea unor locuri de muncă şi, în final, la pierderea unor venituri la bugetul de stat şi scăderea competiţiei pe piaţa de energie”, se mai arată în comunicat.

“Dacă, în aparenţă, populaţia este protejată prin reglementarea preţului la energie, nu acelaşi lucru se întâmplă cu consumatorii industriali. Aceştia, cel mai probabil, vor fi cei care vor suporta creşteri de preţuri la energie, cu consecinţe nefaste asupra costurilor lor de producţie şi asupra competitivităţii. Efectele vor fi printre cele mai dure: pierderi de cotă de piaţă nu numai la export, ci şi pe piaţa locală, insolvenţe, falimente, pierderi de locuri de muncă. Astfel, aplicarea prevederilor noii Ordonanţe de Urgenţă ar putea conduce, în doar câţiva ani, la pierderi masive de venituri la bugetul consolidat al statului şi posibile relocări ale industriei către alte zone”, avertizează AFEER.

Proiectul de OUG prevede şi că, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, preţul plătit de consumatorii casnici va fi reglementat de către ANRE, iar producătorii desemnaţi de autoritate vor trebui să livreze energia cu prioritate către opulaţie, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2018, piaţa de energie pentru consumatorii casnici a fost liberalizată 100%. Cum liberalizarea a fost asumată de către autorităţile de la Bucureşti încă din anul 2012, prin acordul de împrumut cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, revenirea la preţuri reglementate în energie poate conduce la reacţii dure din partea Comisiei Europene, inclusiv la declanşarea unor proceduri de infringement şi chiar procese la Curtea Europeană de Justiţie şi amenzi usturătoare.

Pe de altă parte, furnizorii au încheiate contracte cu clienţii finali, casnici şi non-casnici, chiar şi pentru întreg anul 2019. Proiectul de OUG prevede că „diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE”. Sumele sunt, însă, extrem de mari, astfel că doar puţine companii vor putea supravieţui. Furnizorilor, în special celor mici, le va fi greu să internalizeze aceste costuri suplimentare pentru o perioadă atât de lungă, de aceea, cel mai probabil, vor dispărea de pe piaţă. “Aceasta înseamnă, pe lângă pierderea unor locuri de muncă şi o restrângere a concurenţei, cu efecte în majorarea preţurilor la consumatorii industriali în această perioadă, şi o creştere substanţială a preţurilor pentru consumatorii casnici începând cu luna martie 2022”, mai arată ANRE.

AFEER consideră că este posibil să fi fost cazuri izolate în piaţă de comportament neadecvat, dar nu trebuie blamată o întreagă industrie pentru acestea. AFEER militează pentru etică în afaceri, de aceea consideră că instituţiile statului ar trebui să cerceteze fiecare caz în parte şi să acţioneze doar acolo unde nu se respectă legislaţia; nu trebuie făcute reguli pentru excepţii.

Piaţa de gaze se întoarce 10 ani în urmă

„Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată. Investiţiile joacă un rol fundamental în creşterea economică viitoare. În absenţa unei economii deplin funcţionale, investiţiile, disponibilitatea produselor şi serviciilor, locurile de muncă şi creşterea economică sunt ameninţate”, arată reprezentanţii OMV Petrom într-un comunicat de presă.

Referitor la plafonarea preţului gazelor naturale la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, reprezentanţii companiei atrag atenţia că stabilirea în mod artificial a unui preţ la care producătorii sunt obligaţi să comercializeze gazele încalcă regulile Uniunii Europene privind piaţa liberă, distorsionează concurenţa, discriminează producătorii români faţă de importatori şi poate avea consecinţe grave asupra aprovizionării cu gaze.

„Producţia de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investiţiilor. Preţul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiţii din domeniu. Importurile de gaze ar creşte, cu impact puternic asupra securităţii energetice a României şi cu creşterea preţului la gaze în viitor. În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de aşteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. Potrivit estimărilor OMV Petrom, în lipsa oricăror investiţii, importurile ar putea creşte până la 40%-50% din consum în 2030 (faţă de aproximativ 10% în prezent), din cauza scăderii producţiei naţionale”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, nivelul mai scăzut al investiţiilor ar afecta piaţa muncii. OMV Petrom este unul dintre cei mai mari angajatori privaţi din România, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat şi cel mai mare investitor privat. În plus faţă de cei 13.000 de salariaţi proprii, OMV Petrom lucrează cu un număr mare de companii româneşti, care au aproximativ 40.000 de salariaţi. „Suntem profund îngrijoraţi cu privire la măsurile care sunt impuse fără studii de impact şi fără nicio consultare prealabilă. Astfel de măsuri au efect negativ asupra atractivităţii României pentru investitori, descurajează proiectele de investiţii şi afectează în mod negativ economia şi forţa de muncă”, mai spun reprezentanţii OMV Petrom.

Noile măsuri fiscale pun în pericol dreptul românilor la un trai decent la bătrâneţe

Asociaţia Analiştilor Financiari Certificaţi (CFA) avertizează că modificările propuse de Guvern aduc grave prejudicii sistemului financiar, aflat la baza economiei româneşti, şi pun în pericol dreptul românilor la un trai decent la bătrâneţe.

Modificările anunţate de Guvern în ceea ce priveşte fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II, elimină ceea ce este, pentru majoritatea românilor, singurul instrument de economisire şi şansa la un trai decent la vârsta pensiei. „Prin măsurile anunţate, Guvernul, practic, transmite un mesaj administratorilor de fonduri de a se retrage din piaţă, având în vedere cerinţe de capital mărite şi până la de 20 de ori, în condiţiile în care veniturile din administrare vor scădea, de asemenea, dramatic. Posibilitatea de a retrage contribuţiile virate după primii cinci ani este, de asemenea, un ‘măr otrăvit’. Sub aparenţa beneficiilor unei lichidităţi imediate, se afectează stabilitatea financiară pe termen lung a milioane de români, iar statul îşi creează premisele de a reîntregi contribuţiile la pilonul de stat, fără a garanta pensiile viitoare. În condiţiile în care evoluţiile demografice sunt îngrijorătoare, o astfel de măsură este pur şi simplu un atac la bunăstarea pe termen lung a românilor. În plus, se va alimenta şi mai mult spirala inflaţionistă în care ne aflăm deja, şi care ‘va muşca’ serios atât din veniturile curente, cât şi din economiile de-o viaţă ale românilor”, susţin reprezentanţii CFA România într-un comunicat de presă.

Aceştia semnalează că, prin aceste măsuri, Guvernul îşi creează singur premisele îngrijorătoare de creştere substanţială a costurilor de finanţare a deficitului bugetar, iar „aceste costuri crescute le vom plăti tot noi, din impozite şi taxe”.

De asemenea, măsurile anunţate pentru sectoarele de utilităţi, telecomunicaţii şi cel bancar vor afecta grav Bursa de Valori Bucureşti, ale cărei volume, în proporţie de peste trei pătrimi, sunt generate de societăţi din aceste industrii. Costuri crescute ale creditelor bancare, ale telecomunicaţiilor şi ale utilităţilor, inclusiv accizele, vor eroda substanţial traiul de zi cu zi al românilor şi vor limita accesul acestora la bunuri şi servicii de calitate.

„Menţionăm că impozitarea sistemului bancar în funcţie de evoluţia indicelui ROBOR, care în sine este o expresie a inflaţiei generate de măsuri anterioare ale acestui Guvern, denotă o neînţelegere a mecanismelor de funcţionare a economiei de piaţă şi creează un precedent periculos. Având în vedere lipsa de consultare cu mediul de afaceri, a studiilor prealabile de impact şi gravitatea acestor măsuri pentru ansamblul economiei ţării, considerăm prioritară construirea viziunii pe termen mediu şi lung pentru viitorul României şi al românilor”, se arată în comunicat.

Economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale

„Industria financiară din România este profund îngrijorată de măsurile anunţate de Guvernul României, precum şi de iniţiativele legislative aprobate de Camera Deputaţilor, în condiţiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare şi aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilităţii sectorului bancar, cu impact direct asupra capacităţii de creditare a populaţiei, companiilor şi a statului român. Efectele sunt deja resimţite prin deprecierile de pe piaţa de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne şi internaţionale în acest moment), care sancţionează măsurile asupra industriei financiare”, se arată într-un comunicat de presă comun pentru 12 instituţii din industria financiară.

Potrivit comunicatului, provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României şi perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare şi conduce la o serie de efecte adverse, cum sunt reducerea avuţiei nete şi adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale, precum şi creşterea migraţiei. „Impactul măsurilor anunţate pare a fi doar asupra instituţiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toţi, prin restrângerea creditării, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale”, se arată în comunicat.

Instituţiile financiare menţionează că impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar, în principal, asupra economiei în general. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituţiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituţii financiare îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi vor adânci pierderile. Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acţionarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiţi să îşi reconsidere planurile investiţionale şi modelul de afaceri. Astfel, o mare parte din populaţia şi companiile din România ar putea să fie în poziţia să nu mai aibă acces la credite.

„Piaţa financiară, prin asociaţiile sale, solicită tuturor factorilor responsabili cu atribuţii în buna funcţionare a pieţelor financiare din România realizarea de urgenţă a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea în ce măsură este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Naţională. Semnatarii solicită în acelaşi timp opinia Băncii Centrale Europene şi a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european şi a liberei circulaţii a capitalului”, se precizează în comunicat.

Industria financiară ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunţată de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piaţă. ROBOR este rezultatul cererii şi al ofertei pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori independenţi sistemului bancar. „Inflaţia este principalul factor determinant al evoluţiei nivelului ROBOR. Finanţarea a avut un rol primordial pentru ieşirea din criză a României, în condiţiile în care instituţiile de credit din România au fost printre puţinele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au şi păstrat fonduri în ţară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani, pe plan local, cu fonduri de miliarde de euro, care au susţinut economia românească”, se mai spune în comunicat.

Industria financiară avertizează că prin proiectul de OUG românii sunt încurajaţi să îşi retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceştia au devenit cel mai important investitor în economia românească.

„Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu îşi vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie şi captivitate faţă de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăţilor pe care trebuie să le onoreze lună de lună. Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci şi economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind, astfel, dependenţa ţării, atât a bugetului de stat, cât şi a sectorului privat, de finanţările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv şi imediat asupra pieţei de capital şi vor creşte costul de finanţare a datoriei publice. Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil, de natură să izoleze România faţă de mediul de afaceri internaţional. În acelaşi timp, administratorii Pilonului II sunt anihilaţi de combinaţia reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerinţe nerealiste de capital”, se arată în document.

Industria financiară trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive la nivelul întregii economii pe care le poate avea introducerea unei taxări suplimentare în sistemul financiar şi solicită Guvernului şi Parlamentului României repararea de urgenţă pentru evitarea destabilizării sectorului financiar şi a finanţării României.

Cele 12 instituţii semnatare sunt: Asociaţia Română a Băncilor; Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România, Asociaţia CFA România, Asociaţia de Plăţi Electronice din România, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, Asociaţia Română a Brokerilor de credite, Asociaţia Societăţilor Financiare din România, Bursa de Valori Bucureşti, Consiliul Patronatelor Bancare din România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal – bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, cele mai importante vizând o ”taxă pe lăcomie”, care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri. De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţie bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Totodată, comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii urmează să fie redus de la 2,5% la 1%, iar o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

Anunţul ministrului, urmat de publicarea în dezbatere publică a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, a stârnit numeroase reacţii negative din partea mediului de afaceri. În context, Bursa de la Bucureşti a consemnat miercuri o scădere record, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 15 acţiuni, consemnând un declin de 11,21%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat acţiunile băncilor şi cele ale companiilor din energie.

din aceeasi categorie