Marea Neagră pare să fie viitorul ”El Dorado” al energeticii românești: pe de o parte sunt zăcăminte importante de gaze naturale iar, pe de altă parte, potențialul de a genera energie electrică din surse eoliene este uriaș.
Gazele din Marea Neagră sunt o oportunitate uriaşă pentru România, dar nu vor rămâne aşa pentru totdeauna, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, la Energy Strategy Summit, organizat de publicația Energynomics. „Trebuie să fim conştienţi că aceasta este o oportunitate extraordinară pentru România, dar că nu va rămâne aşa pentru totdeauna. Şi, în condiţiile în care tranziţia energetică este din ce în ce mai aproape, în contextul valorificării preţului la gazele naturale, trebuie să ne dăm seama că vine un moment când acest lucru este cel mai valoros lucru pentru România şi pentru statul român”, a spus Christina Verchere.
Potrivit acesteia, toată lumea caută surse competitive de energie, pentru a combate schimbările climatice. „Vedem, însă, probleme în ceea ce priveşte stocurile, există o ofertă în exces de energie în lume, atât în ceea ce priveşte combustibilii fosili, cât şi energia regenerabilă. Şi există concurenţă în piaţă. De aceea, România are nevoie să fie competitivă. Aşadar, acesta este motivul declaraţiei noastre, care a fost foarte bine gândită. Acest lucru nu durează pentru totdeauna, trebuie să acţionăm. Şi consider că proiectul s-a blocat în sistemul politic”, a adăugat Verchere.
Ea a adăugat că mediul de afaceri doreşte să colaboreze cu autorităţile pentru ca Legea offshore să fie modificată, astfel încât proiectele din Marea Neagră să fie deblocate. „Dacă nu, importurile de gaze ale României ar putea ajunge la 40% în anul 2030”, a avertizat şefa OMV Petrom.
OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Anul trecut, ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România.
La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de toamna trecută, de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens.
70.000 MW eolieni
România are un potenţial eolian offshore uriaş, de peste 70.000 de MW, şi ar putea ajunge în cinci ani la nivelul Mării Britanii în acest sector, a declarat Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
„Există o oportunitate uriaşă pentru România în sectorul de offshore wind (n.r. – turbine eoliene pe mare). Există un potenţial de 22 de GW (20.000 de MW – n.r.) în turbine cu fundaţie fixă, pe fundul mării, respectiv 50.000 de MW în fermele eoliene de tip floating (n.r. – plutitoare). Acestea ar putea face ca România să devină în scurt timp, chiar începând cu 2025, exportator net de energie”, a precizat Havrileţ, în cadrul Energy Strategy Summit.
Potrivit acestuia, costurile aceste tehnologii au scăzut foarte mult, iar România ar putea ajunge din urmă Marea Britanie în doar cinci ani. „Există un studiu al Băncii Mondiale, care arată că România are o oportunitate uriaşă. Se face o comparaţie cu Marea Britanie, iar studiul arată că succesul înregistrat de Marea Britanie în acel sector, vreme de 20 de ani, se poate atinge în prezent, în România. Cu actuala tehnologie, mult îmbunătăţită, şi cu un cost redus, am putea atinge o dezvoltare similară, apropiată, în cinci ani”, a mai spus oficialul ministerial.
El a amintit că Transelectrica şi-a concentrat investiţiile în ultima vreme pentru creşterea capacităţii de preluare a producţiei de energie din sud-estul ţării.
România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile în anul 2030, faţă de nivelul de 24% atins în 2017.
Reamintim, Hidroelectrica a anunțat, în planul de investiții pe termen mediu și lung, că își propune realizarea a 300 MW eolieni în Marea Neagră.
O nouă hidrocentrală pe Dunăre
Prezent la evenimentul organizat de Energynomics, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a anunțat că își dorește foarte mult o nouă hidrocentrală pe Dunăre, care ar putea fi principalul proiect de tranziţie spre o energie mai curată în România, în contextul Green Deal.
„Pe zona de dezvoltare de capacităţi noi hidro, lucrurile nu au mers foarte bine din punctul de vedere al avizelor şi al autorizaţiilor şi în general din punctul de vedere al corelării legislative cu cerinţele de mediu. Am făcut o analiză, am reanalizat potenţialul pe care România îl mai are în acest moment, cu toate restricţiile, cu toate parcurile naţionale, siturile Natura 2000 şi toate celelalte chestiuni care ne-au frânat şi ne-au împiedicat să avansăm aşa cum am dorit. Considerăm că o aliniere a legislaţiei de mediu cu ceea ce înseamnă dezvoltarea de noi capacităţi hidro este în spiritul Green Deal şi aici este cea mai mare provocare pe care o are România din punct de vedere legislativ pentru a-şi realiza investiţiile”, a precizat Badea.
Potrivit acestuia, specialiştii Hidroelectrica au analizat care din zonele României mai sunt rentabile pentru acest soi de proiecte. „Un proiect extrem de ambiţios, pe care eu mi-l doresc foarte mult, este proiectul de realizare a unei noi centrale pe Dunăre. Au fost multe discuţii de-a lungul timpului, s-a vorbit multă vreme de celebra investiţie Turnu Măgurele-Nicopole, dar, întotdeauna, pentru o investiţie transfrontalieră este nevoie de acordul ambilor parteneri. Am constatat că lucrurile n-au mers aşa cum ne doream şi, ca atare, încercăm să valorificăm potenţialul hidroenergetic exclusiv românesc”, a arătat reprezentantul Hidroelectrica.
Avesta a mai spus că în perioada următoare urmăreşte demararea unui studiu de fezabilitate în acest sens. „Am plecat de la nişte analize mai vechi şi dorim ca într-un termen nu foarte lung să dăm drumul la un studiu de fezabilitate detaliat, care să respecte reglementările legislative, astfel încât acest proiect pe Dunăre, pe care v-am spus că mi-l doresc extrem de mult şi care cred că va aduce României un aport semnificativ de energie hidro, pentru că nu mai sunt multe zone pe care le putem amenaja din punctul de vedere al potenţialului hidro, să fie un proiect fezabil şi, în măsura în care vom avea şi sprijinul autorităţilor, acesta să fie unul dintre principalele proiecte de tranziţie către o energie mai curată în România”, a mai spus Bogdan Badea.
