Acasă Stiri ExterneAmerica Mapamondul nu renunță la hidrocarburi

Mapamondul nu renunță la hidrocarburi

de M G

Uniunea Europeană vrea să scadă emisiile de gaze cu efect de seră (GES), provocate, în primul rând, de utilizarea hidrocarburilor pentru producerea energiei. Pentru aceasta a lansat celebrul program Green Deal, prin care Europa va deveni neutră la carbon până în anul 2050, cu etapa intermediară ”fit for 55”, care-și propune reducerea emisiilor de GES cu minim 55% până în 2030. Cu toate acestea, la nivel mondial, lucrurile par să stea cu totul invers: OPEC estimează redresarea cererii de petrol anul viitor, iar Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) anunță niveluri record pentru emisiile de CO2. Ceea ce înseamnă că mapamondul nu vrea să renunțe la hidrocarburi. Cel puțin nu încă!

Organizaţia Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a menţinut estimările privind redresarea solidă a cererii de ţiţei în acest an, după redresarea economiei, şi a previzionat o creştere suplimentară a cererii de produse petroliere în 2022 similară nivelului de dinaintea pandemiei de coronavirus (COVID-19), creştere ce va fi condusă de China şi India, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Cererea va urca anul acesta cu 5,95 milioane de barili pe zi (bpd), sau 6,6%, a prognozat OPEC. Este a treia lună consecutivă în care OPEC îşi menţine previziunile. Anul viitor, cererea va creşte cu 3,4%, la 99,86 milioane bpd, în medie cu peste 100 milioane bpd în semestrul doi din 2022. Conform OPEC, în 2019, cererea de ţiţei s-a situat la 99,98 milioane bpd.

„În 2022, aşteptările solide pentru o creştere a economiei globale şi succesul campaniei de vaccinare şi imunizarea naturală, în special în economiile emergente şi statele în curs de dezvoltare, vor majora consumul de ţiţei la un nivel similar celui de dinaintea pandemiei”, se arată în raportul lunar al OPEC.

Anul acesta, cotaţia barilului de ţiţei a urcat cu peste 40% în urma reducerii producţiei de către grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Țărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi mari producători). La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna septembrie a scăzut pe 14 iulie cu 1,73 dolari, ajungând la 74,76 dolari.

Recent, OPEC+ a anunţat că şi în iulie va continua majorarea graduală a producţiei de ţiţei, pe fondul aşteptărilor privind îmbunătăţirea consumului, în urma atenuării efectelor pandemiei.

„Eforturile OPEC+ au ajutat substanţial la reechilibrarea pieţei”, apreciază Organizaţia Țărilor Exportatoare de Petrol.

Cărbunele rămâne în top

Creşterea cererii globale de electricitate în 2021 şi 2022 va compensa scăderile provocate de criză şi va avea ca efect advers punerea în funcţiune a unor noi centrale pe cărbune, în special în Asia, ceea ce va duce emisiile de dioxid de carbon (CO2) la niveluri record, anul viitor, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, citate de EFE.

Acestea sunt previziunile AIE, care, într-un raport privind piaţa de electricitate, avertizează în legătură cu această evoluţie şi reaminteşte că este incompatibilă cu foaia sa de parcurs pentru combaterea schimbărilor climatice printr-un nivel zero de emisii nete de gaze cu efect de seră, până la mijlocul secolului.

Conform calculelor sale, după scăderea consumului de electricitate cu 1% anul trecut, recuperarea economică va determina un avans de 5% al consumului în 2021 şi de 4% în 2022. Acesta va veni în special din regiunea Asia-Pacific. Numai China va avea un aport de peste jumătate la consumul adiţional mondial în 2022.

Sursele regenerabile, care au avut o creştere de 7% în 2020, vor majora acest ritm la 8% în 2021 şi apoi vor trece la 6% în 2022. Însă acest avans nu va fi suficient pentru a răspunde cererii şi va acoperi doar jumătate din avansul cererii în cei doi ani. Combustibilii fosili vor acoperi 45% în 2021 şi 40% în 2022 din cererea mondială.

Dintre combustibilii fosili utilizaţi pentru producerea de electricitate, cărbunele – care generează cel mai mare nivel de carbon atunci când este ars – va fi principalul protagonist în această evoluţie, mai scrie EFE.

După o scădere de 4,6% anul trecut, utilizarea acestuia se va majora cu 5% în 2021, ajungând astfel peste nivelul anterior crizei, şi va mai creşte cu 3% în 2022, când ar putea atinge vârful istoric.

În ceea ce priveşte gazele naturale, creşterea utilizării se va limita la 1% anul acesta şi la 2% în 2022.

Producţia nucleară îşi va reduce influenţa, agenţia aşteptându-se la un ritm de creştere de circa 1% în 2021 şi 2 % în 2022.

Cu acest scenariu, emisiile de CO2 din sectorul de electricitate, care au scăzut doi ani la rând (cu 1% în 2019 şi cu 3,5% în 2020) vor reveni la o creştere de 3,5% anul acesta şi de 2,5% în 2022, când vor ajunge la un nivel record istoric, mai relatează EFE.

Potrivit directorului pentru pieţele energetice al AIE, Keisuke Sadamori, „pentru a trece la o traiectorie sustenabilă este nevoie să investim masiv în tehnologii de energie curate, în special în regenerabile, şi în eficienţă”.

Prețurile la electricitate au crescut cu 54% la nivel mondial

În raportul său, AIE analizează, de asemenea, comportamentul preţurilor la electricitate, care, în prima jumătate a anului, au crescut cu 54% comparativ cu perioada similară din 2020, când, în tot anul, au scăzut cu 25%.

Cauzele acestor fluctuaţii semnificative sunt variaţiile preţului combustibililor fosili, şi în special al gazelor, în contextul pandemiei, precum şi „montagne russe-ului” cererii de energie electrică.

Cotaţia gazelor în principalele centre de consum a crescut puternic de la începutul anului: cu 78% la Henry Hub, una dintre cele mai mari pieţe de referinţă din SUA, şi până la de aproape trei ori la Title Transfer Facility, în Europa.

În paralel, cărbunele în Statele Unite s-a scumpit cu 5% şi, cel importat, în Europa cu 67%, unde, adăugându-se la costurile companiilor de electricitate pentru emisiile de CO2, preţurile aproape s-au dublat.

din aceeasi categorie